Mircea Cartarescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Parvulescu si Emil Brumaru vorbesc despre reusitele si nereusitele lor literare.
„Puteti intreba o mama care e cel mai destept si cel mai prost, cel mai frumos si cel mai urit, cel mai bun si cel mai rau copil al ei? Pentru o mama, toti sint la fel. De asta exista critici si cititori pe lume, ca sa distinga ei intre cartile unui scriitor, care toate sint din trupul lui si-i duc memoria genetica mai departe.“ Asa vede Mircea Cartarescu legatura dintre autor si cartile lui. Cu toate astea, a acceptat sa intre in joc: cea mai buna ramine „Orbitor“ si cea mai slaba - „Cincizeci de sonete“, cartea cu poeme de junete, frumos desenata de Tudor Jebeleanu.
Dupa chipul si asemanarea autorului
Cartarescu nu e singurul care-si descrie cartile ca pe progenituri imposibil de comparat.
Poeta Simona Popescu, desi nu poate sa-si imparta cartile in „proaste“ si „urite“ sau „bune“ si „frumoase“, ramine legata de cele care continua sa-i semene: „Pot doar sa spun ca sint unele care-mi seamana mai mult, altele, mai putin. Cineva care ar vrea sa stie cum e Simona Popescu ar trebui sa citeasca doua carti care, impreuna, dau ceea ce sint eu cu adevarat: «Exuvii» si «Lucrari in verde». Prima tine de partea mea introvertita, cealalta, mai mult de partea mea extrovertita, prima e o carte «tacuta», a doua e multivocala“. Cea care nu-i mai seamana e prima scrisa: „Cel mai departe de mine e volumul meu de debut, «Xilofonul si alte poeme»“, marturiseste poeta.
Cea mai subtire
La cartile ei, Ioana Parvulescu se gindeste la fel ca Mircea Cartarescu si Simona Popescu: „Cartile proprii sint asemenea copiilor proprii, nu-ti vine sa le critici in public, chiar daca in particular esti, sa spunem, sever“. Cu toate astea, criticul nu poate sa inchida ochii: „Prima este si cea mai subtirica. E un volumas de poezie subtirel, aparut in 1990, dar scris inainte, care a insemnat ceva pentru viata
mea, dar n-a insemnat nimic pentru cititorii lui. Or, nu scrii numai pentru tine“.
„Omul recent”, la inima
lui Patapievici
Horia-Roman Patapievici nu poate numi o carte de care sa ia distanta: „Am debutat in 1995 cu doua carti, «Cerul vazut prin lentila» si «Zbor in bataia sagetii», publicate la Nemira si la Humanitas. La un an mi-au aparut «Politicele». Dupa cinci ani, «Omul recent». Intre «Omul recent» si celelalte carti s-au scurs trei ani. Nepublicind des, nu pot spune ca sint in dezacord cu vreuna dintre ele, insa chestiunea ridicata de «Omul recent» imi sta la inima“.
Cenzura naste carti slabe
Cea mai slaba carte pe care a scris-o vreodata e, crede Nora Iuga, „Scrisori neexpediate - roman de provincie“: „A fost prima carte care mi-a aparut dupa ce mi s-a interzis sa public vreme de opt ani“, povesteste poeta. Intre 1971 si 1978, scriitoarea a ramas consemnata pe lista autorilor care trebuiau scosi din librarii si facuti sa taca. Pentru un poet, o suspendare de felul acesta e aproape un asasinat, spune Nora Iuga, asa ca primul volum de dupa acea perioada de tacere a fost unul care nu a angajat-o in nici un fel: „Nu are nerv, nu exista nici o incercare de razvratire. Erau niste scrisori de iubire din alt secol“.
Experimentele Norei Iuga
„Lebada cu doua intrari“ e, in schimb, cartea in care e prezenta cu totul: „Acolo apar eu, cu interiorul si cu lumea exterioara cu bune si rele“. Despre cartea care i-a ramas cea mai draga, Nora Iuga spune ca „e un experiment cum nu s-a mai facut in literatura romana“. „E o carte care s-a citit greu“, zice autoarea, care a placut cititorilor si confratilor, dar care a avut parte si de critici aspre: „Au fost critici care n-au inteles nimic“, isi aminteste Nora Iuga, dezamagita si acum ca multi dintre ei inca nu si-au lepadat ochelarii de cal: „Sint foarte deceptionata ca am ajuns la concluzia ca literatii romani nu considera valoros decit ceea ce stiu ei“.
„Cea mai buna sint trei”
Lui Stefan Agopian nu-i vine sa taie in carne vie: „Cea mai buna carte a mea sint trei: «Tache de catifea», «Manualul intimplarilor» si «Sara». Alelalte sint numai bune“, mai putin una: „Cea mai proasta s-ar putea sa fie aia la care scriu“, raspunde prudent scriitorul! Daca ar fi sa aleaga din tot ce-a scris, ce-a scris cel mai bine, Radu Pavel Gheo s-ar opri la „Fairia, o lume indepartata“. Chiar daca cel mai mare succes l-a avut „Adio, adio patria mea, cu i din i, cu a din a“, romanul a insemnat alceva: „Acolo am povestit mult cu placere, am inchegat o poveste cap-coada, am facut jocuri. E singura carte pe care am recitit-o cu placere“, povesteste Gheo, un scriitor care isi lasa deoparte cartile dupa ce ies de sub tipar. Si lui i se pare ca cea mai vulnerabila carte ramine cea cu care a debutat, un volum de povestiri aparut la o editura obscura, Athena, in 1997. Din acest volum, „Valea Cerului Senin“, ar mai fi, totusi, ceva de salvat: cam jumatate dintre proze, a hotarit, consiliat de sotia sa, prozatorul.
Cartea poetului masochist
Dupa ce a cirtit si s-a plins ca e fortat la un tur de masochism, Emil Brumaru si-a luat inima-n dinti: „Cartea care cred ca e cea mai buna: «Cersetorul de cafea (Scrisori catre Lucian Raicu)». A aparut in 2004!“. „Hobbitul de miercuri cu sufletul in cercuri“ a povestit pina la urma despre cartea la care a ramas fixat: „In 1980, cind ii scriam zilnic lui Lucian Raicu, imi luasem adio de la poezie si ma mingiiam cu coropisnita ca macar confesindu-ma lui mai fac ceva pe lumea asta. Nici nu ma gindeam sa public vreodata textele acelea, fugarite cu creionul pe foi dictando, exact cum imi veneau cuvintele la indemina din zatul unor cesti enorme de cafea“. Lucian Raicu nu i-a raspuns niciodata si, dupa ce a plecat din tara, a scapat si Brumaru de-o grija! La sfirsit s-a lasat convins sa vorbeasca si despre cartea care-i zgindara masochismul: „Cartea cea mai slaba are un titlu frumos, «Ruina unui samovar». A aparut in 1983. Marturisea chiar destramarea mea intr-un manierism nefertil...“.
Scriitorii isi penalizeaza debuturile
Nimeni nu spune ca e usor sa-ti vorbesti de rau propriile carti, nici macar cel mai cinic dintre critici. Insa atunci cind scriitorii se apuca s-o faca, fortind masochismul, majoritatea isi descalifica debuturile. E aproape simptomatic ca primele carti scrise sint si primele care cad la proba autocritica. Mai ca iti vine sa te bucuri ca astfel de porniri revizioniste ii incearca abia dupa ce statutul de debutant s-a transformat deja in amintire, chiar daca usor stinjenitoare!
* Cartea numarul 1 a Ioanei Parvulescu
„«In intimitatea secolului 19» (Humanitas, 2005) este cartea la care am lucrat cel mai intens si pe care o iubesc cel mai mult. In ea se afla intreaga mea experienta de viata si intreaga mea experienta de carte.” Asa vorbeste Ioana Parvulescu despre cartea pe care a ales-o cu sufletul de scriitor si a proiectat-o cu ochi de critic: „Am avut nevoie de ambele ca sa ma pun in pielea oamenilor din secolul 19, sa incerc sa-i inteleg, sa le citesc scrisorile, jurnalele, proza si poezia, cu ochii mei, si nu cu ochii sau chiar cu ochelarii altora”. Pentru cartea pe care-ar pune-o prima pe noptiera, scriitoarea alege putine cuvinte cu care spune tot: „Mi-am pus tot sufletul in aceasta carte. Pentru cine sie sa citeasca, acolo se afla si «filosofia» mea de viata”.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Scandal în teatru
George Mihăiţă şi Ion Caramitru se ceartă la cuţite pe Premiile „UNITER"
Lumea teatrului este zguduită din temelii de un scandal de proporţii, cu o lună înaintea decernării celor mai importante premii ale breslei. Orgoliile răbufnesc sub forma unor acuzaţii la nivel înalt.
George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, îl învinuieşte pe Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), că organizaţia pe care o conduce acordă premii "în familie". În replică, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti spune că nu a intervenit deloc în deciziile juriului care a decis nominalizările Galei Premiilor UNITER, eveniment aşteptat pe 23 aprilie, la Sibiu.
"Mă bucur foarte mult că aceste premii ale Uniunii nasc atâtea controverse", a spus, ieri, Ion Caramitru, care a răspuns tuturor acuzaţiilor vehiculate în ultimele zile. George Mihăiţă a învinuit UNITER că ignoră piesele de succes ale teatrului său şi că acordă premii „în familie". Şi Andrei Şerban a anunţat că va refuza nominalizarea la premiul pentru regie, după ce în juriul final au fost desemnate "persoane care s-au declarat ostentativ împotriva spectacolului" său, "Purificare" de Sarah Kane, criticul Alice Georgescu şi profesorul Ion Cojar. Acuzaţiile lui Mihăiţă vin după ce Florica Ichim, Liviu Maliţa şi Miruna Runcan, nominalizaţi la premiile pentru critică teatrală, i-au trimis lui Caramitru o scrisoare deschisă prin care au declarat că refuză nominalizările dacă criticul Alice Georgescu nu se va retrage din juriu. Nominalizaţii o acuză pe Georgescu că s-a antepronunţat în privinţa nominalizaţilor la premii, într-un articol de presă care a criticat decăderea "instituţiei" criticului român de teatru. Cei trei au declarat că refuză să apară "în postura de «victime anunţate» ale unui verdict negativ". Ion Caramitru a declarat, ieri, că nu o va înlătura pe Alice Georgescu din juriul final, precizând că aceasta şi-a exprimat părerea înainte să fie anunţată că va face parte din juriul final, doar în calitate de critic de teatru, neştiind că va fi membru al juriului.
Caramitru spune că e intoxicare
Ion Caramitru consideră că şi scrisoarea lui Andrei Şerban, şi declaraţiile lui George Mihăiţă reprezintă o "intoxicare". "Andrei Şerban anunţă că se retrage ca şi cum ar fi fost opţiunea sa să fie nominalizat. Continuă cu un exemplu moralizator, premiile Oscar, ca şi cum noi suntem cei idioţi, iar el e singurul deştept", a spus Caramitru, explicând că, spre deosebire de membrii Academiei Americane de Film, care pot vota filmele după ce le urmăresc pe DVD, cei 2.000 de membri ai UNITER, dintre care 40% pensionari, nu pot vedea toate spectacolele anului pentru a-şi exprima voturile. Preşedintele UNITER a menţionat că mai mulţi critici de teatru, nu numai Alice Georgescu, au avut cronici negative la "Purificare" de Sarah Kane, spectacolul lui Andrei Şerban, dar asta nu înseamnă că n-ar fi putut face parte din juriul final. În privinţa lui George Mihăiţă, Caramitru a invocat autonomia juriilor (de nominalizare şi final): "George Mihăiţă face un rol bun în «Revizorul». Foarte bine. Dar de ce sunt eu vinovat că nu e el nominalizat?"
Lumea teatrului este zguduită din temelii de un scandal de proporţii, cu o lună înaintea decernării celor mai importante premii ale breslei. Orgoliile răbufnesc sub forma unor acuzaţii la nivel înalt.
George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, îl învinuieşte pe Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), că organizaţia pe care o conduce acordă premii "în familie". În replică, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti spune că nu a intervenit deloc în deciziile juriului care a decis nominalizările Galei Premiilor UNITER, eveniment aşteptat pe 23 aprilie, la Sibiu.
"Mă bucur foarte mult că aceste premii ale Uniunii nasc atâtea controverse", a spus, ieri, Ion Caramitru, care a răspuns tuturor acuzaţiilor vehiculate în ultimele zile. George Mihăiţă a învinuit UNITER că ignoră piesele de succes ale teatrului său şi că acordă premii „în familie". Şi Andrei Şerban a anunţat că va refuza nominalizarea la premiul pentru regie, după ce în juriul final au fost desemnate "persoane care s-au declarat ostentativ împotriva spectacolului" său, "Purificare" de Sarah Kane, criticul Alice Georgescu şi profesorul Ion Cojar. Acuzaţiile lui Mihăiţă vin după ce Florica Ichim, Liviu Maliţa şi Miruna Runcan, nominalizaţi la premiile pentru critică teatrală, i-au trimis lui Caramitru o scrisoare deschisă prin care au declarat că refuză nominalizările dacă criticul Alice Georgescu nu se va retrage din juriu. Nominalizaţii o acuză pe Georgescu că s-a antepronunţat în privinţa nominalizaţilor la premii, într-un articol de presă care a criticat decăderea "instituţiei" criticului român de teatru. Cei trei au declarat că refuză să apară "în postura de «victime anunţate» ale unui verdict negativ". Ion Caramitru a declarat, ieri, că nu o va înlătura pe Alice Georgescu din juriul final, precizând că aceasta şi-a exprimat părerea înainte să fie anunţată că va face parte din juriul final, doar în calitate de critic de teatru, neştiind că va fi membru al juriului.
Caramitru spune că e intoxicare
Ion Caramitru consideră că şi scrisoarea lui Andrei Şerban, şi declaraţiile lui George Mihăiţă reprezintă o "intoxicare". "Andrei Şerban anunţă că se retrage ca şi cum ar fi fost opţiunea sa să fie nominalizat. Continuă cu un exemplu moralizator, premiile Oscar, ca şi cum noi suntem cei idioţi, iar el e singurul deştept", a spus Caramitru, explicând că, spre deosebire de membrii Academiei Americane de Film, care pot vota filmele după ce le urmăresc pe DVD, cei 2.000 de membri ai UNITER, dintre care 40% pensionari, nu pot vedea toate spectacolele anului pentru a-şi exprima voturile. Preşedintele UNITER a menţionat că mai mulţi critici de teatru, nu numai Alice Georgescu, au avut cronici negative la "Purificare" de Sarah Kane, spectacolul lui Andrei Şerban, dar asta nu înseamnă că n-ar fi putut face parte din juriul final. În privinţa lui George Mihăiţă, Caramitru a invocat autonomia juriilor (de nominalizare şi final): "George Mihăiţă face un rol bun în «Revizorul». Foarte bine. Dar de ce sunt eu vinovat că nu e el nominalizat?"
Un seic pentru Ziua Mondiala a Teatrului
Era in timpul primilor ani de scoala cand am devenit fascinat de teatru, aceasta lume fermecata care ma captiveaza si acum. Inceputul a fost banal, o experienta obisnuita vazuta de mine ca o activitate extracurriculara de imbogatire a mintii si spiritului. S-a dovedit a fi mai mult decat atat atunci cand m-am implicat serios, ca autor, actor si regizor, intr-o productie teatrala. Imi amintesc ca a fost o piesa politica al carei subiect a infuriat autoritatile momentului. Totul a fost confiscat, iar teatrul a fost inchis chiar sub privirile mele. Dar spiritul teatrului nu a putut fi zdrobit de bocancii grei ai soldatilor inarmati. A cautat refugiu si s-a inradacinat in adancurile fiintei mele. Atunci am inteles adevarata forta a teatrului, imensa sa putere, mai ales fata de cei care nu tolereaza opiniile celorlalti si am inteles rolul extrem de important pe care il poate juca in viata
natiunilor." Astfel isi incepe seicul Sultan bin Mohammed Al Qasimi, membru al Consiliului Suprem al Emiratelor Arabe Unite, mesajul pentru Ziua Mondiala a Teatrului.
Creata in 1961 la Viena, in cursul celui de-al noualea Congres Mondial al Institutului International de Teatru (IIT), ziua este sarbatorita anual, pe 27 martie, de Centrele ITI si in comunitatea teatrala internationala, fiind marcata de evenimente teatrale nationale si internationale diverse. Unul dintre cele mai importante este transmiterea Mesajului International de Ziua Mondiala a Teatrului prin care, la invitatia ITI, o personalitate de renume mondial impartaseste reflectiile sale
asupra Teatrului si pacii intre oameni, tradus, ulterior, in peste 20 de limbi. Primul Mesaj International a fost scris, in 1962, de Jean Cocteau.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, astazi, la ora 13.00, la Centrul de Presa de la Societatea Romana de Radiodifuziune (str. G-ral Berthelot, nr. 60-64), va avea loc lansarea proiectului "Facerea Lumii - Popol Vuh" , conferinta de presa fiind urmata de auditia in avanpremiera a spectacolului radiofonic "Facerea Lumii", adaptare de Attila Vizauer dupa "Popol Vuh", capodopera a literaturii maya, si se va vernisa o expozitie foto de arta mayasa. "Facerea... " va fi transmis in premiera la Radio Romania Cultural, sambata, 31 martie, de la ora 9.00 in cadrul emisiunii "Teatrul National Radiofonic pentru Copii
". De la ora 20.00, Teatrul LUNI de la Green Hours prezinta, la initiativa "Rock'n Rose", spectacolul "Crize" de Mihai Ignat, regia Traian Soimu, cu Costona Ciuciulica si Mihai Marinescu, iar Televiziunea Romana va transmite de la ora 21.00, pe postul TVR Cultural, inregistrarea spectacolului "Sonata pentru saxofon si Eva", productie a Teatrului National Bucuresti.
natiunilor." Astfel isi incepe seicul Sultan bin Mohammed Al Qasimi, membru al Consiliului Suprem al Emiratelor Arabe Unite, mesajul pentru Ziua Mondiala a Teatrului.
Creata in 1961 la Viena, in cursul celui de-al noualea Congres Mondial al Institutului International de Teatru (IIT), ziua este sarbatorita anual, pe 27 martie, de Centrele ITI si in comunitatea teatrala internationala, fiind marcata de evenimente teatrale nationale si internationale diverse. Unul dintre cele mai importante este transmiterea Mesajului International de Ziua Mondiala a Teatrului prin care, la invitatia ITI, o personalitate de renume mondial impartaseste reflectiile sale
asupra Teatrului si pacii intre oameni, tradus, ulterior, in peste 20 de limbi. Primul Mesaj International a fost scris, in 1962, de Jean Cocteau.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, astazi, la ora 13.00, la Centrul de Presa de la Societatea Romana de Radiodifuziune (str. G-ral Berthelot, nr. 60-64), va avea loc lansarea proiectului "Facerea Lumii - Popol Vuh" , conferinta de presa fiind urmata de auditia in avanpremiera a spectacolului radiofonic "Facerea Lumii", adaptare de Attila Vizauer dupa "Popol Vuh", capodopera a literaturii maya, si se va vernisa o expozitie foto de arta mayasa. "Facerea... " va fi transmis in premiera la Radio Romania Cultural, sambata, 31 martie, de la ora 9.00 in cadrul emisiunii "Teatrul National Radiofonic pentru Copii
". De la ora 20.00, Teatrul LUNI de la Green Hours prezinta, la initiativa "Rock'n Rose", spectacolul "Crize" de Mihai Ignat, regia Traian Soimu, cu Costona Ciuciulica si Mihai Marinescu, iar Televiziunea Romana va transmite de la ora 21.00, pe postul TVR Cultural, inregistrarea spectacolului "Sonata pentru saxofon si Eva", productie a Teatrului National Bucuresti.
CHIC prinde la dame
Jurnalul lui Bridget Jones" s-a vandut in 40.000 de exemplare la Polirom.
Colectia CHIC de la Polirom adauga maine inca un titlu, „Divortul perfect”, de Francesca Clementis, la seria de 16 carti cu lipici la publicul feminin. Editura a sarbatorit ieri-seara un an de CHIC, la Crem Caffe Royal, din Bucuresti, in stilul
specific pentru „chick lit”, adica literatura cu si despre femei moderne.
„Am adus chick lit in Romania pentru ca astazi cartile si filmele au devenit mai mult decat un simplu divertisment”, a spus Oana Boca, director de promovare Polirom. „Colectia CHIC este un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor: romane alerte, amuzante, dar si triste pe alocuri, asa cum numai adevaratele comedii pot fi”, a precizat Boca.
Autoare ca Helen Fielding („Jurnalul lui Bridget Jones”) sau Lauren Weisberger („Diavolul se imbraca de la Prada”), care au si cartile ecranizate, adevarate blockbuster-uri, au mizat pe ingredientele sigure ale succesului: stralucire mondena, povesti de dragoste, umor savuros si relaxat.
Cu aceasta reteta, cartile de „chick lit” au avut succes in toata lumea: „Jurnalul lui Bridget Jones” a fost vandut in peste 15 milioane de exemplare in 35 de tari, iar in Romania s-a vandut in 40.000 de exemplare. In colectia ingrijita de un barbat, criticul literar Bogdan Stanescu, printre primele titluri editate au fost „La cumparaturi cu sora mea”, „Poti sa tii un secret?”, semnate de Sophie Kinsella, „Vreau sa fiu V.I.P.”, de Lauren Weisberger, „Blonde de milioane”, „Lucy Sullivan se marita”, de Plum Sykes si, respectiv, Marian Keyes.
Umor si romantism
Agentul literar Simona Kessler, din juriul de ieri-seara de la cafenea, explica succesul genului „chick lit” prin: „Aerul de comedie romantica pe care il au majoritatea cartilor. Scrise foarte alert si cu mult umor, ele reflecta starea femeii tinere de azi, la varsta de 20-35 de ani”.
Cu „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding, si „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger, „La cumparaturi in rochie de mireasa” si „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, Editura Polirom testase deja piata cand a lansat colectia CHIC.
Cum se cucereste o femeie chic
La aniversare, barbatii au fost invitati sa-si etaleze farmecele de cuceritori intr-un concurs, Mihaela Radulescu a moderat intrecerea, iar femeile din juriu i-au judecat si premiat.
Jurnalistul Andrei Gheorghe, poetul Dan Sociu, politicianul Cristian Boureanu, cantaretul Leonard Muha de la Ca$$a Locco si vedeta radio Vlad Craioveanu si-au testat aseara farmecele si flerul de cuceritori la aniversarea CHIC.
Toti concurentii au primit drept premiu cate o brosura cu secrete de cucerit o femeie chic. Din juriul care i-a judecat au facut parte doar femei de succes: agentul literar Simona Kessler, Mihaela Spineanu de la revista „Elle”, fotomodelul Simona Haraga, Simona Tache de la „Academia Catavencu” si Oana Boca, din partea editurii.
TOP
Cele mai vandute
> „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding - 40.000 de exemplare (prima editare in 2003)
> „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, de Sophie Kinsella - 15.000 de exemplare
> „Bridget Jones: La limita ratiunii”, de Helen Fielding - 13.500 de exemplare
> „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger - 12.500 de exemplare
Colectia CHIC de la Polirom adauga maine inca un titlu, „Divortul perfect”, de Francesca Clementis, la seria de 16 carti cu lipici la publicul feminin. Editura a sarbatorit ieri-seara un an de CHIC, la Crem Caffe Royal, din Bucuresti, in stilul
specific pentru „chick lit”, adica literatura cu si despre femei moderne.
„Am adus chick lit in Romania pentru ca astazi cartile si filmele au devenit mai mult decat un simplu divertisment”, a spus Oana Boca, director de promovare Polirom. „Colectia CHIC este un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor: romane alerte, amuzante, dar si triste pe alocuri, asa cum numai adevaratele comedii pot fi”, a precizat Boca.
Autoare ca Helen Fielding („Jurnalul lui Bridget Jones”) sau Lauren Weisberger („Diavolul se imbraca de la Prada”), care au si cartile ecranizate, adevarate blockbuster-uri, au mizat pe ingredientele sigure ale succesului: stralucire mondena, povesti de dragoste, umor savuros si relaxat.
Cu aceasta reteta, cartile de „chick lit” au avut succes in toata lumea: „Jurnalul lui Bridget Jones” a fost vandut in peste 15 milioane de exemplare in 35 de tari, iar in Romania s-a vandut in 40.000 de exemplare. In colectia ingrijita de un barbat, criticul literar Bogdan Stanescu, printre primele titluri editate au fost „La cumparaturi cu sora mea”, „Poti sa tii un secret?”, semnate de Sophie Kinsella, „Vreau sa fiu V.I.P.”, de Lauren Weisberger, „Blonde de milioane”, „Lucy Sullivan se marita”, de Plum Sykes si, respectiv, Marian Keyes.
Umor si romantism
Agentul literar Simona Kessler, din juriul de ieri-seara de la cafenea, explica succesul genului „chick lit” prin: „Aerul de comedie romantica pe care il au majoritatea cartilor. Scrise foarte alert si cu mult umor, ele reflecta starea femeii tinere de azi, la varsta de 20-35 de ani”.
Cu „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding, si „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger, „La cumparaturi in rochie de mireasa” si „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, Editura Polirom testase deja piata cand a lansat colectia CHIC.
Cum se cucereste o femeie chic
La aniversare, barbatii au fost invitati sa-si etaleze farmecele de cuceritori intr-un concurs, Mihaela Radulescu a moderat intrecerea, iar femeile din juriu i-au judecat si premiat.
Jurnalistul Andrei Gheorghe, poetul Dan Sociu, politicianul Cristian Boureanu, cantaretul Leonard Muha de la Ca$$a Locco si vedeta radio Vlad Craioveanu si-au testat aseara farmecele si flerul de cuceritori la aniversarea CHIC.
Toti concurentii au primit drept premiu cate o brosura cu secrete de cucerit o femeie chic. Din juriul care i-a judecat au facut parte doar femei de succes: agentul literar Simona Kessler, Mihaela Spineanu de la revista „Elle”, fotomodelul Simona Haraga, Simona Tache de la „Academia Catavencu” si Oana Boca, din partea editurii.
TOP
Cele mai vandute
> „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding - 40.000 de exemplare (prima editare in 2003)
> „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, de Sophie Kinsella - 15.000 de exemplare
> „Bridget Jones: La limita ratiunii”, de Helen Fielding - 13.500 de exemplare
> „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger - 12.500 de exemplare
Un român din zece a lucrat în străinătate după 1989
Încă înainte de aderarea ţării noastre la UE, 10 la sută din concetăţeni au luat contact cu felul în care se munceşte în spaţiul european, arată un studiu de specialitate publicat ieri
Ministerul Român de Externe estimează că peste 1.300.000 de români muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis câţi români au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: România se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate.
Acest lucru reiese din studiul „Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din România. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros. Peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere, potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului.
De asemenea, 12% din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002.
195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie
Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2006, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a intermediat plecarea a aproximativ 195.000 de români la muncă în străinătate. Principalele destinaţii au fost Germania şi Spania. Prin firmele private de mediere au plecat în străinătate, în aceeaşi perioadă, un număr de 45.000 de români. Totodată, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, 1.300.000 de români locuiesc legal, în prezent, în ţările de destinaţie. Dar, în opinia Danielei Stan, numărul real nu poate fi stabilit cu exactitate pentru că monitorizarea celor care pleacă pe cont propriu este greu de realizat.
Totuşi, unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni.
În 2005, stranierii au trimis acasă patru miliarde de euro
Plecarea românilor în străinătate, cu scopul de a munci, are şi părţi pozitive, şi negative, potrivit reprezentantei DMS. Principalul dezavantaj al acestui fenomen este pierderea capitalului uman şi înregistrarea de deficite de forţă de muncă pe piaţa autohtonă, avantajele
fiind însuşirea de cunoştinţe care pot fi puse în aplicare la întoarcere şi câştigurile cu mult mai mari decât în ţară.
Ministerul Român de Externe estimează că peste 1.300.000 de români muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis câţi români au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: România se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate.
Acest lucru reiese din studiul „Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din România. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros. Peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere, potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului.
De asemenea, 12% din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002.
195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie
Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2006, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a intermediat plecarea a aproximativ 195.000 de români la muncă în străinătate. Principalele destinaţii au fost Germania şi Spania. Prin firmele private de mediere au plecat în străinătate, în aceeaşi perioadă, un număr de 45.000 de români. Totodată, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, 1.300.000 de români locuiesc legal, în prezent, în ţările de destinaţie. Dar, în opinia Danielei Stan, numărul real nu poate fi stabilit cu exactitate pentru că monitorizarea celor care pleacă pe cont propriu este greu de realizat.
Totuşi, unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni.
În 2005, stranierii au trimis acasă patru miliarde de euro
Plecarea românilor în străinătate, cu scopul de a munci, are şi părţi pozitive, şi negative, potrivit reprezentantei DMS. Principalul dezavantaj al acestui fenomen este pierderea capitalului uman şi înregistrarea de deficite de forţă de muncă pe piaţa autohtonă, avantajele
fiind însuşirea de cunoştinţe care pot fi puse în aplicare la întoarcere şi câştigurile cu mult mai mari decât în ţară.
"O să fiu cuminte de acum încolo"
etiţa care a "zburat" de la etajul opt a ieşit, ieri, din spital
După câteva zile de spitalizare, în care a fost monitorizată de medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu", fetiţa de trei ani, care a scăpat miraculos după ce a căzut în gol de la etajul opt, a fost externată. Daria a plecat acasă împreună cu mama, dar şi cu noul ei înger păzitor, un Scooby-Doo de pluş, despre care micuţa crede că "este un căţel bun şi are grijă de copii
".
Redacţia Click! i-a îndeplinit visul Dariei, care îşi dorea să-l aibă alături de ea pe Scooby-Doo, unul din cele mai îndrăgite personaje de desene animate. Colegul nostru s-a întâlnit, ieri, cu micuţa şi i-a dăruit un muţunache cât ea de mare. La vederea căţelului, a rupt-o la fugă, uitând pe moment de dureri şi de frica de a pune piciorul în pământ.
L-a sufocat cu îmbrăţişările şi i-a promis noului ei prieten că nu se vor despărţi.
"Mă simt mai bine şi i-am promis lui mami că o să fiu cuminte de acum înainte. Sunt fericită că domnul doctor îmi dă voie să plec acasă. Abia aştept să o văd pe Bianca, să ne jucăm amândouă cu Scooby-Doo", spunea plină de energie
Daria. "Ai zis că mergem acasă cu taxiul, nu pe jos. Mai este valabil, mami?". Cum răspunsul a fost afirmativ, Daria s-a ocupat cu mai multă atenţie de noul companion.
Mama Dariei era fericită că părăseşte în sfârşit spitalul, dar pentru ea începe o nouă etapă dificilă. În mai puţin de o lună, trebuie să plece din apartamentul din Militari pe care, împreună cu soţul, l-au vândut în urma divorţului. "Încerc să găsesc o garsonieră în zonă, unde sper ca fetele să se obişnuiască destul de repede."
Mama Dariei, vizitată de Protecţia Copilului
Autorităţile au reacţionat prompt la declaraţiile tatălui Dariei, care se gândeşte să ceară custodia celor două fetiţe, Daria şi Bianca, aflate acum în grija mamei. O echipă de la Protecţia Copilului a vizitat-o ieri la spital pe mama fetiţelor şi a cerut amănunte despre nefericitul accident.
"Prima dată m-am speriat, însă sunt nişte oameni extraordinari. La fel şi medicii care m-au ajutat foarte mult în cele cinci zile de spitalizare a fetiţei. Mi-au pus o mulţime de întrebări şi au spus că vor veni şi acasă pentru finalizarea anchetei", ne-a declarat Mariana Brojban.
După câteva zile de spitalizare, în care a fost monitorizată de medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu", fetiţa de trei ani, care a scăpat miraculos după ce a căzut în gol de la etajul opt, a fost externată. Daria a plecat acasă împreună cu mama, dar şi cu noul ei înger păzitor, un Scooby-Doo de pluş, despre care micuţa crede că "este un căţel bun şi are grijă de copii
".
Redacţia Click! i-a îndeplinit visul Dariei, care îşi dorea să-l aibă alături de ea pe Scooby-Doo, unul din cele mai îndrăgite personaje de desene animate. Colegul nostru s-a întâlnit, ieri, cu micuţa şi i-a dăruit un muţunache cât ea de mare. La vederea căţelului, a rupt-o la fugă, uitând pe moment de dureri şi de frica de a pune piciorul în pământ.
L-a sufocat cu îmbrăţişările şi i-a promis noului ei prieten că nu se vor despărţi.
"Mă simt mai bine şi i-am promis lui mami că o să fiu cuminte de acum înainte. Sunt fericită că domnul doctor îmi dă voie să plec acasă. Abia aştept să o văd pe Bianca, să ne jucăm amândouă cu Scooby-Doo", spunea plină de energie
Daria. "Ai zis că mergem acasă cu taxiul, nu pe jos. Mai este valabil, mami?". Cum răspunsul a fost afirmativ, Daria s-a ocupat cu mai multă atenţie de noul companion.
Mama Dariei era fericită că părăseşte în sfârşit spitalul, dar pentru ea începe o nouă etapă dificilă. În mai puţin de o lună, trebuie să plece din apartamentul din Militari pe care, împreună cu soţul, l-au vândut în urma divorţului. "Încerc să găsesc o garsonieră în zonă, unde sper ca fetele să se obişnuiască destul de repede."
Mama Dariei, vizitată de Protecţia Copilului
Autorităţile au reacţionat prompt la declaraţiile tatălui Dariei, care se gândeşte să ceară custodia celor două fetiţe, Daria şi Bianca, aflate acum în grija mamei. O echipă de la Protecţia Copilului a vizitat-o ieri la spital pe mama fetiţelor şi a cerut amănunte despre nefericitul accident.
"Prima dată m-am speriat, însă sunt nişte oameni extraordinari. La fel şi medicii care m-au ajutat foarte mult în cele cinci zile de spitalizare a fetiţei. Mi-au pus o mulţime de întrebări şi au spus că vor veni şi acasă pentru finalizarea anchetei", ne-a declarat Mariana Brojban.
Traficul pe drumurile din Romania va creste cu 70% pana in 2015
Pana in 2015, valoarea medie a traficului din Romania ar putea creste cu 70%, au declarat ieri reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Ca urmare, Romania, care are o infrastructura mai mult decat precara, nu va face fata unui trafic
de talia celui european. „Infrastructura rutiera si de comunicatii este deficitara, in conditiile in care, in ultimii 15 ani, nu s-a facut nimic in Romania“, a declarat presedintele AOAR, Florin Pogonaru. Potrivit acestuia, tara noastra are nevoie de un program national de autostrazi si drumuri
modernizate, care va determina, in final, reducerea costurilor de transport al marfurilor.
Pogonaru a mai spus ieri ca „AOAR solicita o politica de stimulare a economisirii si cresterea ponderii finantarilor din împrumuturi interne“. Aceste imprumuturi s-ar putea realiza sub forma de obligatiuni, pe o perioada de 10-20 de ani, la peste 80% din necesar, întrucât investitiile straine nu pot fi controlate, sunt de parere oamenii de afaceri.
de talia celui european. „Infrastructura rutiera si de comunicatii este deficitara, in conditiile in care, in ultimii 15 ani, nu s-a facut nimic in Romania“, a declarat presedintele AOAR, Florin Pogonaru. Potrivit acestuia, tara noastra are nevoie de un program national de autostrazi si drumuri
modernizate, care va determina, in final, reducerea costurilor de transport al marfurilor.
Pogonaru a mai spus ieri ca „AOAR solicita o politica de stimulare a economisirii si cresterea ponderii finantarilor din împrumuturi interne“. Aceste imprumuturi s-ar putea realiza sub forma de obligatiuni, pe o perioada de 10-20 de ani, la peste 80% din necesar, întrucât investitiile straine nu pot fi controlate, sunt de parere oamenii de afaceri.
Start ratat in "Actiunea MOV": Miel, Oua, Vin
Noile reglementari i-au bulversat atat pe crescatorii de animale, cat si pe clienti, care prefera sa cumpere mai scump, de la hipermarket.
Peste 200 de abatoare si puncte sanitare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate temporar, pentru zece zile, pe perioada premergatoare Sarbatorilor Pascale, a declarat luni directorul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram.
Drept urmare, abia ieri au inceput, in singura piata din Bucuresti de unde se vor putea cumpara miei vii (in sectorul 4, la statia de metrou Aparatorii Patriei), lucrarile de amenajare a celor trei tarcuri: cel in care mieii vii sunt expusi spre vanzare, spatiul de taiere si cel de vanzare. Piata de miei vii va fi deschisa sambata.
Noile reguli, care incearca sa se apropie de normele europene in materie, au provocat o oarecare deruta in randul producatorilor traditionali, dar si al clientilor. De pilda, cei cativa producatori si macelari care au reusit totusi sa aduca in galantare carnea de miel, inca asteapta cumparatorii, cu toate ca pretul e destul de scazut: 13-15 lei/kg.
In schimb, afacerea pare sa mearga bine acolo unde conditiile le par „mai sigure” cumparatorilor, desi pretul e mai mare: in hipermarketul Carrefour se vinde carcasa de miel la 17,99 lei/kg, iar mielul transat - intre 18,45 si 19,45 lei/ kg. La Orhideea, ultima aprovizionare cu miel a fost facuta sambata, iar pana ieri se vanduse aproape toata carnea, adica in jur de 1.000 de kg.
Oferta slaba in marile orase
SIBIU. Cu doua saptamani inainte de Paste, carnea de miel este o raritate la Sibiu. In hala din piata centrala nu exista deloc miel sau oaie. Magazinele mici din jurul pietei vand carnea de miel cu 15 lei kilogramul, iar cea de oaie cu 9-9,5 lei kilogramul. „Pastele cade devreme anul asta, iar mieii sunt inca mici si nu e rentabil sa-i taie”, explica o vanzatoare.
PIATRA-NEAMT. In pietele din orasele nemtene au aparut de cateva zile miei pentru masa
de Paste. Pretul unui kilogram de carne variaza intre 13 si 15 lei, iar numarul cumparatorilor este redus. Comerciantii spun ca saptamana viitoare pretul va fi de 18-20 de lei pe kilogram.
PLOIESTI. In pietele agroalimentare din Ploiesti nu au aparut inca miei de Paste, insa la stanele din jurul orasului pretul variaza intre 8 si 10 lei pe kilogram in viu, respectiv intre 12 si 14 lei taiat.
TARGU-JIU. Singurul magazin din municipiul Targu-Jiu care comercializeaza, de cateva zile, carne de miel este cel amplasat in Targul Litovoi, de pe Digul Jiului. Pretul unui kilogram de carne se ridica la 15 lei. (Departamentul Corespondenti)
Norme pentru miel european
> Inspectia Sanitar Veterinara: carnea de miel va fi marcata cu o stampila rotunda pe care se regasesc numele tarii, codul judetului, numarul de identificare al medicului
veterinar. Mieii gata sacrificati, vanduti in piete, nu vor mai avea cercelul in ureche, acesta fiind pastrat ca dovada la punctul de sacrificare. Mai departe, mielul va fi insotit de un certificat de sanatate
eliberat de medicul veterinar, pe baza caruia poate fi vandut.
> Protectia Consumatorului: mieii trebuie cumparati numai din spatii special amenajate - piete, hale de carne, targuri - unde sunt acceptati comercianti cu documente ce atesta provenienta animalului. Daca achizitia se face dintr-un loc neautorizat, cea mai simpla masura de identificare a mielului este verificarea dintilor. Daca are canini, inseamna ca e caine.
> Politie: politia comunitara si echipe mixte ale MAI si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare vor face filtre in preajma pietelor si pe traseele pe care sunt transportati mieii de la abatoare catre punctele de comercializare, pentru verificarea actelor de provenienta.
La cumparaturi
Produse
pentru toate buzunarele
Supermarketurile nu s-au pregatit pentru Sarbatorile de Paste doar cu carnea de miel din galantare. Pentru ca cele mai bine vandute produse in aceasta perioada sunt si ouale, cozonacii, jucariile, vinul si decoratiunile traditionale, comerciantii au inceput deja sa-si faca stocuri de astfel de produse. Clientii nu se inghesuie inca sa se aprovizioneze, motiv pentru care rafturile din supermarketuri vor incepe sa se umple cu produse traditionale abia de saptamana viitoare.
Lantul de hipermarketuri Real si-a lansat inca din 15 martie catalogul special de Paste, care cuprinde principalele produse ce vor fi comercializate in aceasta perioada. „In mod normal, in perioda Sarbatorilor volumul vanzarilor inregistreaza cresteri fata de alte perioade ale anului”, spun reprezentantii companiei. Cozonacul cu nuca si cacao costa aici 6,3 lei, iar cel cu rahat 3,3 lei. Ouale din ciocolata sunt pentru toate buzunarele, de la 3 la 7 lei, iar Feteasca Neagra la cinci litri costa 26 de lei. (Adelina Vlad)
Peste 200 de abatoare si puncte sanitare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate temporar, pentru zece zile, pe perioada premergatoare Sarbatorilor Pascale, a declarat luni directorul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram.
Drept urmare, abia ieri au inceput, in singura piata din Bucuresti de unde se vor putea cumpara miei vii (in sectorul 4, la statia de metrou Aparatorii Patriei), lucrarile de amenajare a celor trei tarcuri: cel in care mieii vii sunt expusi spre vanzare, spatiul de taiere si cel de vanzare. Piata de miei vii va fi deschisa sambata.
Noile reguli, care incearca sa se apropie de normele europene in materie, au provocat o oarecare deruta in randul producatorilor traditionali, dar si al clientilor. De pilda, cei cativa producatori si macelari care au reusit totusi sa aduca in galantare carnea de miel, inca asteapta cumparatorii, cu toate ca pretul e destul de scazut: 13-15 lei/kg.
In schimb, afacerea pare sa mearga bine acolo unde conditiile le par „mai sigure” cumparatorilor, desi pretul e mai mare: in hipermarketul Carrefour se vinde carcasa de miel la 17,99 lei/kg, iar mielul transat - intre 18,45 si 19,45 lei/ kg. La Orhideea, ultima aprovizionare cu miel a fost facuta sambata, iar pana ieri se vanduse aproape toata carnea, adica in jur de 1.000 de kg.
Oferta slaba in marile orase
SIBIU. Cu doua saptamani inainte de Paste, carnea de miel este o raritate la Sibiu. In hala din piata centrala nu exista deloc miel sau oaie. Magazinele mici din jurul pietei vand carnea de miel cu 15 lei kilogramul, iar cea de oaie cu 9-9,5 lei kilogramul. „Pastele cade devreme anul asta, iar mieii sunt inca mici si nu e rentabil sa-i taie”, explica o vanzatoare.
PIATRA-NEAMT. In pietele din orasele nemtene au aparut de cateva zile miei pentru masa
de Paste. Pretul unui kilogram de carne variaza intre 13 si 15 lei, iar numarul cumparatorilor este redus. Comerciantii spun ca saptamana viitoare pretul va fi de 18-20 de lei pe kilogram.
PLOIESTI. In pietele agroalimentare din Ploiesti nu au aparut inca miei de Paste, insa la stanele din jurul orasului pretul variaza intre 8 si 10 lei pe kilogram in viu, respectiv intre 12 si 14 lei taiat.
TARGU-JIU. Singurul magazin din municipiul Targu-Jiu care comercializeaza, de cateva zile, carne de miel este cel amplasat in Targul Litovoi, de pe Digul Jiului. Pretul unui kilogram de carne se ridica la 15 lei. (Departamentul Corespondenti)
Norme pentru miel european
> Inspectia Sanitar Veterinara: carnea de miel va fi marcata cu o stampila rotunda pe care se regasesc numele tarii, codul judetului, numarul de identificare al medicului
veterinar. Mieii gata sacrificati, vanduti in piete, nu vor mai avea cercelul in ureche, acesta fiind pastrat ca dovada la punctul de sacrificare. Mai departe, mielul va fi insotit de un certificat de sanatate
eliberat de medicul veterinar, pe baza caruia poate fi vandut.
> Protectia Consumatorului: mieii trebuie cumparati numai din spatii special amenajate - piete, hale de carne, targuri - unde sunt acceptati comercianti cu documente ce atesta provenienta animalului. Daca achizitia se face dintr-un loc neautorizat, cea mai simpla masura de identificare a mielului este verificarea dintilor. Daca are canini, inseamna ca e caine.
> Politie: politia comunitara si echipe mixte ale MAI si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare vor face filtre in preajma pietelor si pe traseele pe care sunt transportati mieii de la abatoare catre punctele de comercializare, pentru verificarea actelor de provenienta.
La cumparaturi
Produse
pentru toate buzunarele
Supermarketurile nu s-au pregatit pentru Sarbatorile de Paste doar cu carnea de miel din galantare. Pentru ca cele mai bine vandute produse in aceasta perioada sunt si ouale, cozonacii, jucariile, vinul si decoratiunile traditionale, comerciantii au inceput deja sa-si faca stocuri de astfel de produse. Clientii nu se inghesuie inca sa se aprovizioneze, motiv pentru care rafturile din supermarketuri vor incepe sa se umple cu produse traditionale abia de saptamana viitoare.
Lantul de hipermarketuri Real si-a lansat inca din 15 martie catalogul special de Paste, care cuprinde principalele produse ce vor fi comercializate in aceasta perioada. „In mod normal, in perioda Sarbatorilor volumul vanzarilor inregistreaza cresteri fata de alte perioade ale anului”, spun reprezentantii companiei. Cozonacul cu nuca si cacao costa aici 6,3 lei, iar cel cu rahat 3,3 lei. Ouale din ciocolata sunt pentru toate buzunarele, de la 3 la 7 lei, iar Feteasca Neagra la cinci litri costa 26 de lei. (Adelina Vlad)
Taxa verde scumpeste calculatorul
retul echipamentelor IT va creste, cel mai probabil din luna mai, cu 7 lei, suma reprezentand "taxa verde" pe care comerciantii o vor aplica acestor produse
pentru asigurarea fondurilor de colectare si reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a declarat Ioan Gherhes, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
Potrivit legislatiei, se instituie aceasta "taxa verde", ce se aplica tuturor echipamentelor electrice si electronice, fiind stipulata separat fata de pretul de comercializare. Sumele stranse din taxa sunt utilizate pentru colectarea si reciclarea deseurilor rezultate din astfel de echipamente. Tinta de colectare este de 3 kg/loc/an de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), in 2007, pentru ca in 2008 sa creasca la 4 kg/loc/an. Responsabilitatea colectarii DEEE si a organizarii sistemului revine producatorilor si importatorilor care pun pe piata echipamente electrice si electronice. In aceste conditii, s-au creat trei organizatii care sa preia aceste responsabilitati de la producatori si importatori: Eco Tic, pentru produse ITC, Ceced Romania, pentru produse albe si maro (electrocasnice), si Recolamp, pentru echipamente de iluminat. "Pana acum, numai Eco Tic a depus dosarul de licentiere la Ministerul Mediului, astfel ca este singura organizatie care poate introduce taxa verde, dupa acordarea licentei", a spus Gherhes. El a precizat ca, in urmatoarele doua luni, responsabilitatile de colectare si reciclare vor fi stabilite cu exactitate.
pentru asigurarea fondurilor de colectare si reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a declarat Ioan Gherhes, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
Potrivit legislatiei, se instituie aceasta "taxa verde", ce se aplica tuturor echipamentelor electrice si electronice, fiind stipulata separat fata de pretul de comercializare. Sumele stranse din taxa sunt utilizate pentru colectarea si reciclarea deseurilor rezultate din astfel de echipamente. Tinta de colectare este de 3 kg/loc/an de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), in 2007, pentru ca in 2008 sa creasca la 4 kg/loc/an. Responsabilitatea colectarii DEEE si a organizarii sistemului revine producatorilor si importatorilor care pun pe piata echipamente electrice si electronice. In aceste conditii, s-au creat trei organizatii care sa preia aceste responsabilitati de la producatori si importatori: Eco Tic, pentru produse ITC, Ceced Romania, pentru produse albe si maro (electrocasnice), si Recolamp, pentru echipamente de iluminat. "Pana acum, numai Eco Tic a depus dosarul de licentiere la Ministerul Mediului, astfel ca este singura organizatie care poate introduce taxa verde, dupa acordarea licentei", a spus Gherhes. El a precizat ca, in urmatoarele doua luni, responsabilitatile de colectare si reciclare vor fi stabilite cu exactitate.
Licitaţia pentru vânzarea societăţii Perfuzon a eşuat din nou
O nouă licitaţie de vânzare a companiei Perfuzon, aflată în proces de insolvabilitate, ce a avut loc la 23 martie 2005 la Chişinău, a eşuat din lipsă de cereri, au comunicat pentru BASA-press reprezentanţi ai companiei. Perfuzon a fost scoasă la vânzare în complex unic la un preţ de 11 mln de euro.
"Comitetul creditorilor va stabili o nouă dată pentru licitaţie şi, probabil, preţul va fi redus", au adăugat sursele citate.
Perfuzon este licitată deja de mai mulţi ani, însă, toate încercările de a vinde societatea, inclusiv în cadrul unor negocieri directe sau licitaţii, au eşuat.
Întreprinderea mixtă moldo-germană Perfuzon a fost deschisă la 17 martie 1998, cu o capacitate de 6,5 mln de flacoane injectabile de soluţie pentru perfuzie pe an. După ce a produs
un lot de medicamente
în anul 1998, Perfuzon şi-a stopat activitatea, iar în anul 2000 a fost iniţiată procedura de faliment a întreprinderii, datoriile căreia faţă de stat se ridică la peste 10 mln USD.
"Comitetul creditorilor va stabili o nouă dată pentru licitaţie şi, probabil, preţul va fi redus", au adăugat sursele citate.
Perfuzon este licitată deja de mai mulţi ani, însă, toate încercările de a vinde societatea, inclusiv în cadrul unor negocieri directe sau licitaţii, au eşuat.
Întreprinderea mixtă moldo-germană Perfuzon a fost deschisă la 17 martie 1998, cu o capacitate de 6,5 mln de flacoane injectabile de soluţie pentru perfuzie pe an. După ce a produs
un lot de medicamente
în anul 1998, Perfuzon şi-a stopat activitatea, iar în anul 2000 a fost iniţiată procedura de faliment a întreprinderii, datoriile căreia faţă de stat se ridică la peste 10 mln USD.
Cu şi fără prilej, Voronin atacă România
Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Voronin iarăşi s-a lansat în atacuri la adresa României şi a conducerii acesteia. Într-un interviu acordat Agenţiei „Reuters”, citat de BBC.ro, Voronin afirmă că România ar încerca să strivească Moldova, dispreţuindu-i cultura şi oferind cetăţenia românească în masă.
„În tot cursul secolului trecut, România a manifestat un interes constant faţă de teritoriul nostru, a declarat preşedintele RM. De aceea România urmează acum o politică naţionalistă şi aşa-zis unionistă. Am crezut că odată cu aderarea României la UE toate aceste pretenţii naţionaliste bazate pe un cod genetic român vor înceta, dar românii fac exact contrariul. România a refuzat să semneze un tratat definitivând graniţele cu RM şi de când a aderat la UE încurajează moldovenii care solicită vize să ceară cetăţenia română”, a mai spus Vladimir Voronin.
Potrivit corespondentului Agenţiei „Reuters”, preşedintele Traian Băsescu afirmă că România este gata să ofere cetăţenia română oricărei persoane ai cărei strămoşi au locuit în România secolului 20 şi estimează la 800.000 numărul cererilor de cetăţenie din RM. Voronin afirmă că ar fi vorba doar de 28.000, cifră care, conform experţilor, reprezintă numărul cererilor care sunt examinate în prezent. În cadrul aceluiaşi interviu, Voronin a spus că doreşte relaţii bune cu România, dar că oficialii de la Bucureşti care nu acceptă existenţa limbii moldoveneşti ignoră faptul că Moldova medievală a existat cu mult înaintea României secolului al XIX-lea. „Limba moldovenească este de fapt mama limbii române. S-o numeşti română înseamnă să înşeli istoria şi să-ţi nedreptăţeşti propria mamă, ceea ce nu se face”, a menţionat preşedintele moldovean.
„În tot cursul secolului trecut, România a manifestat un interes constant faţă de teritoriul nostru, a declarat preşedintele RM. De aceea România urmează acum o politică naţionalistă şi aşa-zis unionistă. Am crezut că odată cu aderarea României la UE toate aceste pretenţii naţionaliste bazate pe un cod genetic român vor înceta, dar românii fac exact contrariul. România a refuzat să semneze un tratat definitivând graniţele cu RM şi de când a aderat la UE încurajează moldovenii care solicită vize să ceară cetăţenia română”, a mai spus Vladimir Voronin.
Potrivit corespondentului Agenţiei „Reuters”, preşedintele Traian Băsescu afirmă că România este gata să ofere cetăţenia română oricărei persoane ai cărei strămoşi au locuit în România secolului 20 şi estimează la 800.000 numărul cererilor de cetăţenie din RM. Voronin afirmă că ar fi vorba doar de 28.000, cifră care, conform experţilor, reprezintă numărul cererilor care sunt examinate în prezent. În cadrul aceluiaşi interviu, Voronin a spus că doreşte relaţii bune cu România, dar că oficialii de la Bucureşti care nu acceptă existenţa limbii moldoveneşti ignoră faptul că Moldova medievală a existat cu mult înaintea României secolului al XIX-lea. „Limba moldovenească este de fapt mama limbii române. S-o numeşti română înseamnă să înşeli istoria şi să-ţi nedreptăţeşti propria mamă, ceea ce nu se face”, a menţionat preşedintele moldovean.
Chişinăul speră la un salt calitativ în reglementarea diferendului transnistrean în următoarele două luni
Chişinăul speră la un salt calitativ în reglementarea diferendului transnistrean în următoarele două luni, a declarat luni ministrul Reintegrării Vasile Şova, în cadrul conferinţei internaţionale "Soluţionarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova".
Vasile Şova a menţionat că în prezent există toate premisele interne pentru realizarea unui progress în soluţionarea conflictului. El susţine că nici apropiatele alegeri nu trebuie să tergiverseze procesul de reglementare a diferendului, care este susţinut de instituţiile publice din ţară şi de societatea civilă, inclusiv de partidele politice. Totodată, ministrul susţine că şi în regiunea transnistreană situaţia se schimbă treptat, iar reintegrarea statului este abordată prin prisma unei mai mari stabilităţi şi prosperităţi.
În acelaşi timp
, Şova a menţionat că factorii externi sunt mai puţin favorabili progresului pe calea reintegrării. El însă s-a arătat optimist, opinând că ar fi vorba despre nişte fenomene temporare, mai ales că reperele de bază în soluţionarea conflictului sunt păstrate de toate părţile implicate în reglementarea diferendului.
În acelaşi context, ministrul a recunoscut că sunt câteva scenarii după care situaţia în problema transnistreană ar putea evolua. Primul este cel optimist, care prevede un salt calitativ în reglementare, cu menţiunea că orice decizie importantă va fi aprobată în formatul "5+2". Cel de-al doilea scenariu este reluarea negocierilor de dragul negocierilor şi în final, Chişinăul nu exclude îngheţarea problemei pentru câţiva ani în scopul creării unui nou context pentru discuţii. Totodată, Şova a exclus categoric provocarea sau admiterea unei confruntări armate cu regiunea transnistreană.
La rândul său, Louis O'Neill, Ambasador, şeful Misiunii OSCE în Moldova, a pledat pentru realizarea discuţiilor între părţi şi a subliniat
că diferendul transnistrean trebuie şi poate fi soluţionat, pe motiv că este un conflict politic. De asemenea, ambasadorul a optat pentru transformarea mecanismului de menţinere a păcii din regiunea transnistreană. Potrivit lui acesta a funcţionat anterior, dar nu poate lucra eficient în orice timp şi în orice context, de aceia ar trebui modificat. El a mai spus că scopul misiunii este ca Moldova să devină o ţară atractivă şi că aici este vorba în primul rând de îmbunătăţirea legislaţiei şi aplicarea normelor adoptate.
Accentul pe îmbunătăţirea imaginii R.Moldova, inclusiv în faţa cetăţenilor din stânga Nistrului a fost pus de Marian Lupu, presedintele Parlamentului, în alocuţiunea sa. El a spus că soluţionarea conflictului transnistrean depinde şi de succesul implementării reformelor structurale din Moldova. Totodată, Lupu a spus că poziţia Chişinăului în conflictul transnistrean este una clară, bazată pe normele juridice adoptate de Parlament faţă de regiunea secesionistă.
Preşedintele Parlamentului a punctat câteva din obiectivele Chişinăului în problema transnistreană printre acestea fiind obţinerea evacuării trupelor şi muniţiilor ruse de pe teritoriul R.Moldova, organizarea unei misiuni OSCE pentru evaluarea instituţiilor democratice din stânga Nistrului şi a întreprinderilor militare din zonă, deschiderea la Bender a unui Centru de informare UE, consolidarea sectorului asociativ şi transformrarea misiunii de menţinere a păcii în una multinaţională compusă din observatori militari şi civili.
Conferinţa "Soluţionarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova" este organizată de Asociaţia pentru Politică Externă la Chişinău, în perioada 26-27 martie curent. La lucările ei participă oficiali din UE, Ucraina şi Rusia, experţi de pe ambele maluri ale Nistrului şi mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor locale şi internaţionale.
Vasile Şova a menţionat că în prezent există toate premisele interne pentru realizarea unui progress în soluţionarea conflictului. El susţine că nici apropiatele alegeri nu trebuie să tergiverseze procesul de reglementare a diferendului, care este susţinut de instituţiile publice din ţară şi de societatea civilă, inclusiv de partidele politice. Totodată, ministrul susţine că şi în regiunea transnistreană situaţia se schimbă treptat, iar reintegrarea statului este abordată prin prisma unei mai mari stabilităţi şi prosperităţi.
În acelaşi timp
, Şova a menţionat că factorii externi sunt mai puţin favorabili progresului pe calea reintegrării. El însă s-a arătat optimist, opinând că ar fi vorba despre nişte fenomene temporare, mai ales că reperele de bază în soluţionarea conflictului sunt păstrate de toate părţile implicate în reglementarea diferendului.
În acelaşi context, ministrul a recunoscut că sunt câteva scenarii după care situaţia în problema transnistreană ar putea evolua. Primul este cel optimist, care prevede un salt calitativ în reglementare, cu menţiunea că orice decizie importantă va fi aprobată în formatul "5+2". Cel de-al doilea scenariu este reluarea negocierilor de dragul negocierilor şi în final, Chişinăul nu exclude îngheţarea problemei pentru câţiva ani în scopul creării unui nou context pentru discuţii. Totodată, Şova a exclus categoric provocarea sau admiterea unei confruntări armate cu regiunea transnistreană.
La rândul său, Louis O'Neill, Ambasador, şeful Misiunii OSCE în Moldova, a pledat pentru realizarea discuţiilor între părţi şi a subliniat
că diferendul transnistrean trebuie şi poate fi soluţionat, pe motiv că este un conflict politic. De asemenea, ambasadorul a optat pentru transformarea mecanismului de menţinere a păcii din regiunea transnistreană. Potrivit lui acesta a funcţionat anterior, dar nu poate lucra eficient în orice timp şi în orice context, de aceia ar trebui modificat. El a mai spus că scopul misiunii este ca Moldova să devină o ţară atractivă şi că aici este vorba în primul rând de îmbunătăţirea legislaţiei şi aplicarea normelor adoptate.
Accentul pe îmbunătăţirea imaginii R.Moldova, inclusiv în faţa cetăţenilor din stânga Nistrului a fost pus de Marian Lupu, presedintele Parlamentului, în alocuţiunea sa. El a spus că soluţionarea conflictului transnistrean depinde şi de succesul implementării reformelor structurale din Moldova. Totodată, Lupu a spus că poziţia Chişinăului în conflictul transnistrean este una clară, bazată pe normele juridice adoptate de Parlament faţă de regiunea secesionistă.
Preşedintele Parlamentului a punctat câteva din obiectivele Chişinăului în problema transnistreană printre acestea fiind obţinerea evacuării trupelor şi muniţiilor ruse de pe teritoriul R.Moldova, organizarea unei misiuni OSCE pentru evaluarea instituţiilor democratice din stânga Nistrului şi a întreprinderilor militare din zonă, deschiderea la Bender a unui Centru de informare UE, consolidarea sectorului asociativ şi transformrarea misiunii de menţinere a păcii în una multinaţională compusă din observatori militari şi civili.
Conferinţa "Soluţionarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova" este organizată de Asociaţia pentru Politică Externă la Chişinău, în perioada 26-27 martie curent. La lucările ei participă oficiali din UE, Ucraina şi Rusia, experţi de pe ambele maluri ale Nistrului şi mai mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor locale şi internaţionale.
Moldova a fost inclusa in Programul Practica Parlamentara Internationala
Republica Moldova a fost admisa sa participe la Programul Practica Parlamentara Internationala, care este finantat si desfasurat de catre Bundestag in cooperare cu trei universitati din Germania. Aspecte privind participarea tarii noastre in acest program au fost discutate in cadrul intrevederii lui Marian Lupu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, cu Wolfgang Lerke, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Federale Germania la Chisinau. Incepind cu 2008, anual trei tineri din Republica Moldova vor avea posibilitatea sa efectueze o practica de trei luni si jumatate in biroul
unui deputat german si patru saptamini la o fundatie politica din Berlin. Candidatii trebuie sa detina o diploma de studii superioare, sa manifeste interes pentru procesul politic si sa aiba cunostinte profunde de limba germana. Virsta limita a candidatilor va fi de 30 de ani. Parlamentul Republicii Moldova in comun cu Ambasada Republicii Federale Germania in tara noastra vor preselecta in prima etapa, termenul limita al careia este 31 mai 2007, opt candidati, dintre care ulterior, in septembrie anul curent, o delegatie din Germania va alege trei tineri care vor beneficia de posibilitatea de a efectua o practica la Bundestag.
unui deputat german si patru saptamini la o fundatie politica din Berlin. Candidatii trebuie sa detina o diploma de studii superioare, sa manifeste interes pentru procesul politic si sa aiba cunostinte profunde de limba germana. Virsta limita a candidatilor va fi de 30 de ani. Parlamentul Republicii Moldova in comun cu Ambasada Republicii Federale Germania in tara noastra vor preselecta in prima etapa, termenul limita al careia este 31 mai 2007, opt candidati, dintre care ulterior, in septembrie anul curent, o delegatie din Germania va alege trei tineri care vor beneficia de posibilitatea de a efectua o practica la Bundestag.
Basarabenii vor putea obţine vize pentru şase state UE
Autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să fie îngrijorate în ceea ce priveşte migraţia în masă a cetăţenilor moldoveni după acordarea cetăţeniei române.
Dimpotrivă, cei care ar trebui să fie îngrijoraţi de acest lucru sunt autorităţile R. Moldova. Pentru a reţine oamenii acasă, acestea ar trebui să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai în R. Moldova. Declaraţia îi aparţine unui oficial al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău şi a fost făcută în cadrul unei întâlniri neoficiale cu câţiva ziarişti basarabeni cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la semnarea tratatului de la Roma prin care au fost puse bazele creării Uniunii Europene.
Referindu-se la iniţiativa României de a deschide încă un Centru unic de vize în cadrul Ambasadei sale
de la Chisinau, acelaşi oficial a declarat că Delegaţia Comisiei Europene nu poate fi decât „pentru”, având în vedere faptul că există deja acceptul comisarului Frattini în această problemă. Aceeaşi sursă a declarat că decizia de deschidere a acestui centru îi aparţine exclusiv Guvernului R. Moldova.
Totodată, aceeaşi sursă a anunţat că, pe 25 aprilie curent, va avea loc ceremonia de inaugurare a Centrului unic de deschidere a vizelor pentru cetăţenii R. Moldova în cadrul Ambasadei Ungariei la Chişinău. La eveniment vor fi prezenţi vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru afaceri interne, justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, şi miniştrii de Externe ai Ungariei, Sloveniei şi Austriei, precum şi ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Andrei Stratan. Deocamdată, Centrul unic respectiv va elibera vize cetăţenilor R. Moldova pentru următoarele ţări: Ungaria, Slovenia, Austria, Estonia, Letonia şi Danemarca. Se preconizează să participe la acest proiect şi alte state, printre care şi Italia, ne-a spus aceeaşi sursă.
Oficialul Delegaţiei a mai afirmat că, în viitorul apropiat, urmează a fi lansată pagina web: www.cac.md, unde cetăţenii R. Moldova vor putea afla informaţii referitoare la serviciile oferite. Programările pentru obţinerea vizelor pentru statele menţionate se vor face exclusiv on-line, iar, de două ori pe lună, consulii din cadrul consulatelor de la Kiev şi Bucureşti vor veni la Chişinău pentru a lua interviuri de la solicitanţii de viză.
Dimpotrivă, cei care ar trebui să fie îngrijoraţi de acest lucru sunt autorităţile R. Moldova. Pentru a reţine oamenii acasă, acestea ar trebui să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai în R. Moldova. Declaraţia îi aparţine unui oficial al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău şi a fost făcută în cadrul unei întâlniri neoficiale cu câţiva ziarişti basarabeni cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la semnarea tratatului de la Roma prin care au fost puse bazele creării Uniunii Europene.
Referindu-se la iniţiativa României de a deschide încă un Centru unic de vize în cadrul Ambasadei sale
de la Chisinau, acelaşi oficial a declarat că Delegaţia Comisiei Europene nu poate fi decât „pentru”, având în vedere faptul că există deja acceptul comisarului Frattini în această problemă. Aceeaşi sursă a declarat că decizia de deschidere a acestui centru îi aparţine exclusiv Guvernului R. Moldova.
Totodată, aceeaşi sursă a anunţat că, pe 25 aprilie curent, va avea loc ceremonia de inaugurare a Centrului unic de deschidere a vizelor pentru cetăţenii R. Moldova în cadrul Ambasadei Ungariei la Chişinău. La eveniment vor fi prezenţi vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru afaceri interne, justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, şi miniştrii de Externe ai Ungariei, Sloveniei şi Austriei, precum şi ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Andrei Stratan. Deocamdată, Centrul unic respectiv va elibera vize cetăţenilor R. Moldova pentru următoarele ţări: Ungaria, Slovenia, Austria, Estonia, Letonia şi Danemarca. Se preconizează să participe la acest proiect şi alte state, printre care şi Italia, ne-a spus aceeaşi sursă.
Oficialul Delegaţiei a mai afirmat că, în viitorul apropiat, urmează a fi lansată pagina web: www.cac.md, unde cetăţenii R. Moldova vor putea afla informaţii referitoare la serviciile oferite. Programările pentru obţinerea vizelor pentru statele menţionate se vor face exclusiv on-line, iar, de două ori pe lună, consulii din cadrul consulatelor de la Kiev şi Bucureşti vor veni la Chişinău pentru a lua interviuri de la solicitanţii de viză.
O aniversare pentru 500 de milioane de oameni
27 de state de pe Batrinul Continent au sarbatorit, la 25 martie, aniversarea a 50-a de la semnarea Tratatului de la Roma, document care a pus bazele Uniunii Europene. Cu jumatate de secol in urma, 6 state din Europa Occidentala - Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda - formau Comunitatea Economica Europeana, transformata ulterior in Uniunea Europeana din care la momentul actual fac parte 27 de state cu 500 de milioane de cetateni.
Declaratie comuna
Cu aceasta ocazie, duminica trecuta, liderii europeni au adoptat, la Berlin (Germania prezideaza actualmente UE), o declaratie care marcheaza acest jubileu, dar prin care se si cere ca unele reforme propuse de esuata Constitutie europeana sa fie puse in aplicare pina in 2009. Documentul de la Berlin saluta succesul celor 50 de ani de pace si democratie in Europa si schiteaza perspectivele de viitor si provocarile Uniunii. De asemenea, declaratia prevede angajamentul statelor membre de a aseza "Europa pe baze comune reinnoite pina la alegerile pentru Parlamentul European, din 2009".
Desi au existat mai multe disensiuni in timpul
elaborarii textului, documentul nu mentioneaza explicit problemele asupra carora UE e divizata - cum ar fi o extindere viitoare care sa includa Turcia si natiunile balcanice sau chestiunea Constitutiei europene. O alta disensiune a aparut in legatura cu refuzul de a mentiona in text ca la baza UE stau valorile crestine. Acest fapt a generat o critica din partea Vaticanului. Papa Benedict al XVI-lea i-a acuzat pe mai marii europeni ca isi reneaga radacinile crestine. Pe de alta parte, circa o mie de persoane cu viziuni de stinga au protestat in capitala germana fata de "punerea in aplicare a Constitutiei neoliberale".
Festivitati in inima
Europei
Zeci de mii de oameni au participat la festivitatile, organizate la sfirsitul saptaminii comune, la Roma, Berlin si Bruxelles (declarata capitala a UE). Concerte in cele mai prestigioase sali ori in aer liber, cu participarea protagonistilor din toate statele-membre ale UE. De asemenea, au fost organizate numeroase expozitii, in care UE a fost prezentata in detalii. Entuziasmul si feeria, care au dominat in aceste zile majoritatea cetatenilor europeni, demonstreaza, o data in plus
, ca proiectul lansat acum 50 de ani de parintii UE si-a atins scopul - acela de a aduce pacea si prosperarea pe Batrinul Continent.
Ce va fi UE la 100 de ani?
Aceasta aniversare a dat posibilitatea ca sa apara numeroase comentarii si pareri privitor la ceea ce va fi UE in viitorii 50 de ani. Multe voci afirma ca peste jumatate de secol frontierele de Est ale Comunitatii Europene vor fi la Oceanul Pacific, incluzind Rusia. Presedintele rus, Vladimir Putin, a reactionat foarte repede la aceste declaratii, mentionind ca tara sa "nu va adera la UE si nici nu se va angaja in vreo forma de asociere in viitorul previzibil".
UE - RM
Jubileul respectiv prinde R. Moldova intr-o faza istorica importanta, cind frontierele externe ale UE au ajuns la granita tarii noastre, iar noi sintem porniti pe calea aderarii la Marea Familie Europeana. Vectorul integrarii europene a gasit un consens absolut la clasa politica moldoveneasca, consens care reflecta starea de fapt din societate, cind peste 70% din populatie doreste ca Moldova sa adere la UE. Institutional, relatiile noastre se incadreaza in Acordul de Parteneriat si Cooperare si Planul de Actiuni R. Moldova - UE, documente care expira in 2008. Chisinaul doreste sa negocieze un nou document, care ne-ar da o perspectiva clara de integrare europeana, dar aceasta depinde, in mare parte, de realizarile noastre, de modul in care ne facem "temele pentru acasa".
Declaratia de la Berlin se incheie cu urmatoarele cuvinte: "Europa este viitorul nostru comun!". Vreau sa cred ca si moldovenii vor putea spune peste citiva ani acelasi lucru. Iar eu voi incheia prin a ura traditionalul: "LA MULTI ANI, EUROPA!"
Declaratie comuna
Cu aceasta ocazie, duminica trecuta, liderii europeni au adoptat, la Berlin (Germania prezideaza actualmente UE), o declaratie care marcheaza acest jubileu, dar prin care se si cere ca unele reforme propuse de esuata Constitutie europeana sa fie puse in aplicare pina in 2009. Documentul de la Berlin saluta succesul celor 50 de ani de pace si democratie in Europa si schiteaza perspectivele de viitor si provocarile Uniunii. De asemenea, declaratia prevede angajamentul statelor membre de a aseza "Europa pe baze comune reinnoite pina la alegerile pentru Parlamentul European, din 2009".
Desi au existat mai multe disensiuni in timpul
elaborarii textului, documentul nu mentioneaza explicit problemele asupra carora UE e divizata - cum ar fi o extindere viitoare care sa includa Turcia si natiunile balcanice sau chestiunea Constitutiei europene. O alta disensiune a aparut in legatura cu refuzul de a mentiona in text ca la baza UE stau valorile crestine. Acest fapt a generat o critica din partea Vaticanului. Papa Benedict al XVI-lea i-a acuzat pe mai marii europeni ca isi reneaga radacinile crestine. Pe de alta parte, circa o mie de persoane cu viziuni de stinga au protestat in capitala germana fata de "punerea in aplicare a Constitutiei neoliberale".
Festivitati in inima
Europei
Zeci de mii de oameni au participat la festivitatile, organizate la sfirsitul saptaminii comune, la Roma, Berlin si Bruxelles (declarata capitala a UE). Concerte in cele mai prestigioase sali ori in aer liber, cu participarea protagonistilor din toate statele-membre ale UE. De asemenea, au fost organizate numeroase expozitii, in care UE a fost prezentata in detalii. Entuziasmul si feeria, care au dominat in aceste zile majoritatea cetatenilor europeni, demonstreaza, o data in plus
, ca proiectul lansat acum 50 de ani de parintii UE si-a atins scopul - acela de a aduce pacea si prosperarea pe Batrinul Continent.
Ce va fi UE la 100 de ani?
Aceasta aniversare a dat posibilitatea ca sa apara numeroase comentarii si pareri privitor la ceea ce va fi UE in viitorii 50 de ani. Multe voci afirma ca peste jumatate de secol frontierele de Est ale Comunitatii Europene vor fi la Oceanul Pacific, incluzind Rusia. Presedintele rus, Vladimir Putin, a reactionat foarte repede la aceste declaratii, mentionind ca tara sa "nu va adera la UE si nici nu se va angaja in vreo forma de asociere in viitorul previzibil".
UE - RM
Jubileul respectiv prinde R. Moldova intr-o faza istorica importanta, cind frontierele externe ale UE au ajuns la granita tarii noastre, iar noi sintem porniti pe calea aderarii la Marea Familie Europeana. Vectorul integrarii europene a gasit un consens absolut la clasa politica moldoveneasca, consens care reflecta starea de fapt din societate, cind peste 70% din populatie doreste ca Moldova sa adere la UE. Institutional, relatiile noastre se incadreaza in Acordul de Parteneriat si Cooperare si Planul de Actiuni R. Moldova - UE, documente care expira in 2008. Chisinaul doreste sa negocieze un nou document, care ne-ar da o perspectiva clara de integrare europeana, dar aceasta depinde, in mare parte, de realizarile noastre, de modul in care ne facem "temele pentru acasa".
Declaratia de la Berlin se incheie cu urmatoarele cuvinte: "Europa este viitorul nostru comun!". Vreau sa cred ca si moldovenii vor putea spune peste citiva ani acelasi lucru. Iar eu voi incheia prin a ura traditionalul: "LA MULTI ANI, EUROPA!"
Unirea din suflete
Astăzi, se împlinesc 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În scopul celebrării marelui eveniment de reîntregire a Ţării, la Cimitirul Central Ortodox de pe str. Armenească, începând cu ora 13:00, va fi organizată o acţiune de comemorare a tuturor deputaţilor din Sfatul Ţării care au votat Unirea.
Un grup de tineri, membri ai Mişcării Unioniste şi ai Asociaţiei cetăţeneşti pentru lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov, invită astăzi, la orele 13:00, toţi doritorii la un eveniment de comemorare a Actului Unirii care se va desfăşura la Cimitirul Central Ortodox de pe str. Armenească.
Potrivit organizatorilor, evenimentul va fi precedat de un parastas în memoria deputaţilor din Sfatul Ţării care au fost persecutaţi pentru că au votat unirea Basarabiei cu România acum 89 de ani. Slujba religioasă va fi oficiată în incinta Catedralei Mitropoliei Basarabiei, după care un sobor de preoţi se va deplasa la Cimitirul Central Ortodox pentru a sfinţi mormintele tuturor deputaţilor din Sfatul Ţării care au votat la 27 martie 1918 Unirea.
Iniţiatorii evenimentului au mers, duminica trecută, la cimitir şi au făcut curăţenie la mormintele deputaţilor datorită cărora unirea a fost posibilă.
Şi Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal, în colaborare cu Biblioteca
Publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău, va organiza, astăzi, în legătură cu aniversarea a 89-a de la Unirea Basarabiei cu România, o serie de manifestaţii, între care vor depune de flori la Cimitirul Central din str. Armenească, la mormintele membrilor Sfatului Ţării şi ale marilor patrioţi care au luptat pentru cauza românească, vor distribui pliante informative despre actul Unirii Basarabiei cu România şi vor organiza un simpozion cu tema „Legalitatea incontestabilă a actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi caracterul său firesc” (ora 15:00).
Totodată, Asociaţia Hyde Park intenţionează să picheteze, astăzi, sediile Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău, al Ambasadei României şi al Delegaţiei Comisiei Europene cu scopul de atenţiona aceste instituţii că cetăţenii şi etnicii români din R. Moldova sunt discriminaţi. Acţiunea acestora nu a fost autorizată de Primăria Chişinău, dar membrii asociaţiei ne-au spus că vor picheta instituţiile respective chiar şi în lipsa autorizaţiei.
Un grup de tineri, membri ai Mişcării Unioniste şi ai Asociaţiei cetăţeneşti pentru lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov, invită astăzi, la orele 13:00, toţi doritorii la un eveniment de comemorare a Actului Unirii care se va desfăşura la Cimitirul Central Ortodox de pe str. Armenească.
Potrivit organizatorilor, evenimentul va fi precedat de un parastas în memoria deputaţilor din Sfatul Ţării care au fost persecutaţi pentru că au votat unirea Basarabiei cu România acum 89 de ani. Slujba religioasă va fi oficiată în incinta Catedralei Mitropoliei Basarabiei, după care un sobor de preoţi se va deplasa la Cimitirul Central Ortodox pentru a sfinţi mormintele tuturor deputaţilor din Sfatul Ţării care au votat la 27 martie 1918 Unirea.
Iniţiatorii evenimentului au mers, duminica trecută, la cimitir şi au făcut curăţenie la mormintele deputaţilor datorită cărora unirea a fost posibilă.
Şi Organizaţia de Tineret a Partidului Liberal, în colaborare cu Biblioteca
Publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău, va organiza, astăzi, în legătură cu aniversarea a 89-a de la Unirea Basarabiei cu România, o serie de manifestaţii, între care vor depune de flori la Cimitirul Central din str. Armenească, la mormintele membrilor Sfatului Ţării şi ale marilor patrioţi care au luptat pentru cauza românească, vor distribui pliante informative despre actul Unirii Basarabiei cu România şi vor organiza un simpozion cu tema „Legalitatea incontestabilă a actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi caracterul său firesc” (ora 15:00).
Totodată, Asociaţia Hyde Park intenţionează să picheteze, astăzi, sediile Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău, al Ambasadei României şi al Delegaţiei Comisiei Europene cu scopul de atenţiona aceste instituţii că cetăţenii şi etnicii români din R. Moldova sunt discriminaţi. Acţiunea acestora nu a fost autorizată de Primăria Chişinău, dar membrii asociaţiei ne-au spus că vor picheta instituţiile respective chiar şi în lipsa autorizaţiei.
Noul preşedinte va fi unul tot vechi
Miercuri, vor fi unşi mai-marii din Dealul Schinoasei
La 23 martie s-a încheiat termenul de depunere a actelor pentru participarea la concursul privind numirea preşedintelui Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM), director al postului naţional de televiziune „Moldova 1” şi de radiodifuziune „Radio Moldova”. Anatol Dubrovschi, secretarul Consiliului de Observatori (CO) al TRM, a declarat că pentru funcţia de preşedinte au depus actele 11 persoane, pentru cea de director al televiziunii - şase, iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio - cinci persoane.
Pentru funcţia de preşedinte al Companiei concurează Valentin Todercan, Ion Mazur, Oleg Brega, Boris Grechin, Nicu Scorpan, Ludmila Barbă, Alexandru Grosu, Dinu Gajosu, Oleg Delev, Ion Bujor şi preşedintele în exerciţiu, Ilie Teleşcu. La funcţia de director al „Moldova 1” s-au înscris în concurs Dumitru Mămăligă, Adela Răileanu, Oleg Brega, Nicu Scorpan, Sandu Osadcenco şi Ion Bujor. Iar pentru cea de director al postului naţional de radio au aplicat Ion Magu, Vlad Ţurcanu, Rodica Rusu, Oleg Brega şi Victor Tăbârţă.
Deputatul Leonid Bujor a declarat vineri, 23 martie, în şedinţa în plen a parlamentului, că deja se ştie cine va ocupa cele trei funcţii, şi anume Valentin Todercan, în fruntea TRM, Adela Răileanu, director al postului naţional de televiziune, şi Vlad Ţurcanu, la „Radio Moldova”. Potrivit lui Bujor, atât concursul pentru funcţiile de conducere a Companiei, cât şi cel pentru desemnarea membrilor CO şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezintă o continuare a partajării funcţiilor şi a resurselor mediatice din R. Moldova între partidul de guvernământ şi aliaţii acestuia.
Concursul privind desemnarea celor trei funcţii de conducere a Teleradiodifuziunii publice va avea loc la 28 martie curent.
La 23 martie s-a încheiat termenul de depunere a actelor pentru participarea la concursul privind numirea preşedintelui Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM), director al postului naţional de televiziune „Moldova 1” şi de radiodifuziune „Radio Moldova”. Anatol Dubrovschi, secretarul Consiliului de Observatori (CO) al TRM, a declarat că pentru funcţia de preşedinte au depus actele 11 persoane, pentru cea de director al televiziunii - şase, iar pentru funcţia de director al postului naţional de radio - cinci persoane.
Pentru funcţia de preşedinte al Companiei concurează Valentin Todercan, Ion Mazur, Oleg Brega, Boris Grechin, Nicu Scorpan, Ludmila Barbă, Alexandru Grosu, Dinu Gajosu, Oleg Delev, Ion Bujor şi preşedintele în exerciţiu, Ilie Teleşcu. La funcţia de director al „Moldova 1” s-au înscris în concurs Dumitru Mămăligă, Adela Răileanu, Oleg Brega, Nicu Scorpan, Sandu Osadcenco şi Ion Bujor. Iar pentru cea de director al postului naţional de radio au aplicat Ion Magu, Vlad Ţurcanu, Rodica Rusu, Oleg Brega şi Victor Tăbârţă.
Deputatul Leonid Bujor a declarat vineri, 23 martie, în şedinţa în plen a parlamentului, că deja se ştie cine va ocupa cele trei funcţii, şi anume Valentin Todercan, în fruntea TRM, Adela Răileanu, director al postului naţional de televiziune, şi Vlad Ţurcanu, la „Radio Moldova”. Potrivit lui Bujor, atât concursul pentru funcţiile de conducere a Companiei, cât şi cel pentru desemnarea membrilor CO şi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, reprezintă o continuare a partajării funcţiilor şi a resurselor mediatice din R. Moldova între partidul de guvernământ şi aliaţii acestuia.
Concursul privind desemnarea celor trei funcţii de conducere a Teleradiodifuziunii publice va avea loc la 28 martie curent.
Pentru ca scrie despre ignoranta autoritatilor, un ziar satesc din Calarasi, editat de un invalid cu probleme locomotorii, a cazut in dizgratia primar
Sipotenenii si satul lor”, acesta este titlul unui ziar care este editat in comuna Sipoteni, raionul Calarasi, de Asociatia locala „Inger”, care activeaza aici de mai bine de trei ani, informeaza DECA-press.
Presedintele Asociatiei „Inger”, Vasile Vlad, un tanar invalid de gradul unu, care se deplaseaza cu ajutorul unui carucior, a informat ca ziarul apare o data pe luna cu un tiraj de 200 de exemplare. Publicatia are opt pagini si este distribuita cetatenilor satului gratuit.
Se pare insa ca publicatia respectiva a intrat in dizgratia primariei locale, deoarece scrie despre problemele sociale cu care se confrunta cei aproximativ opt mii de locuitori ai satului, dar si atitudinea autoritatilor locale fata de invalizii si batranii din localitate. Acest lucru s-a intamplat pentru ca materialele publicate in ziar nu coincid intotdeauna cu pozitia conducerii primariei locale, spune Vlad.
Primaria ne pune bete-n roate in activitate, ultima dovada fiind incercarea noastra de a obtine finantare de peste hotare pentru un proiect, in valoare de circa un milion de lei, cu care am intentionat sa deschidem un Centru pentru cei circa 400 de invalizi din sat. Aici ei ar fi putut munci castigand un ban in plus
la pensiile mizere pe care le plateste statul, povesteste Vasile. Finantatorii nu au acceptat sa finanteze aceste proiect din cauza ca primaria a refuzat sa se angajeze in achitarea unei contributii locale, obligatorii in asemenea cazuri, mai spune presedintele Asociatiei „Inger”.
Presedintele Asociatiei „Inger”, Vasile Vlad, un tanar invalid de gradul unu, care se deplaseaza cu ajutorul unui carucior, a informat ca ziarul apare o data pe luna cu un tiraj de 200 de exemplare. Publicatia are opt pagini si este distribuita cetatenilor satului gratuit.
Se pare insa ca publicatia respectiva a intrat in dizgratia primariei locale, deoarece scrie despre problemele sociale cu care se confrunta cei aproximativ opt mii de locuitori ai satului, dar si atitudinea autoritatilor locale fata de invalizii si batranii din localitate. Acest lucru s-a intamplat pentru ca materialele publicate in ziar nu coincid intotdeauna cu pozitia conducerii primariei locale, spune Vlad.
Primaria ne pune bete-n roate in activitate, ultima dovada fiind incercarea noastra de a obtine finantare de peste hotare pentru un proiect, in valoare de circa un milion de lei, cu care am intentionat sa deschidem un Centru pentru cei circa 400 de invalizi din sat. Aici ei ar fi putut munci castigand un ban in plus
la pensiile mizere pe care le plateste statul, povesteste Vasile. Finantatorii nu au acceptat sa finanteze aceste proiect din cauza ca primaria a refuzat sa se angajeze in achitarea unei contributii locale, obligatorii in asemenea cazuri, mai spune presedintele Asociatiei „Inger”.
Hillary Clinton primeşte o susţinere importantă pentru prezidenţiale
Senatoarea democrată Hillary Clinton a obţinut, luni, un sprijin important în campania
sa electorală pentru alegerile prezidenţiale americane, prin susţinerea fostului guvernator de Iowa (centru), primul stat care se pronunţă în ianuarie la alegerile primare şi adunările electorale.
"Sunt mândru să vă susţin în efortul dvs. de a deveni viitorul preşedinte al Statelor Unite", a declarat Tom Vilsack, într-o apariţie publică alături de soţia sa Christine şi de candidatul la învestitura democrată, în Des Moines, capitala statului.
El s-a declarat convins că fosta primă doamnă va şti încă de la preluarea funcţiei să amelioreze imaginea Statelor Unite, afectată de administraţia lui George W. Bush.
"Sunt foarte emoţionată şi onorată că beneficiez de sprijinul a două personalităţi pe care le admir atât de mult", a răspuns Hillary Clinton, care conduce în intenţiile de vot pentru democraţi în Iowa cu 34 %, în faţa lui John Edwards (33%) şi Barack Obama (16%).
Adunările electorale din Iowa sunt un exerciţiu al democraţiei directe prin intermediul unei multitudini de reuniuni organizate în locuri publice (biserici, şcoli etc.) sau la diverse persoane, în timpul
cărora oamenii discută apoi îl votează pe unul dintre candidaţii pentru învestitura Partidului Democrat.
sa electorală pentru alegerile prezidenţiale americane, prin susţinerea fostului guvernator de Iowa (centru), primul stat care se pronunţă în ianuarie la alegerile primare şi adunările electorale.
"Sunt mândru să vă susţin în efortul dvs. de a deveni viitorul preşedinte al Statelor Unite", a declarat Tom Vilsack, într-o apariţie publică alături de soţia sa Christine şi de candidatul la învestitura democrată, în Des Moines, capitala statului.
El s-a declarat convins că fosta primă doamnă va şti încă de la preluarea funcţiei să amelioreze imaginea Statelor Unite, afectată de administraţia lui George W. Bush.
"Sunt foarte emoţionată şi onorată că beneficiez de sprijinul a două personalităţi pe care le admir atât de mult", a răspuns Hillary Clinton, care conduce în intenţiile de vot pentru democraţi în Iowa cu 34 %, în faţa lui John Edwards (33%) şi Barack Obama (16%).
Adunările electorale din Iowa sunt un exerciţiu al democraţiei directe prin intermediul unei multitudini de reuniuni organizate în locuri publice (biserici, şcoli etc.) sau la diverse persoane, în timpul
cărora oamenii discută apoi îl votează pe unul dintre candidaţii pentru învestitura Partidului Democrat.
Egipt: referendum asupra modificării Constituţiei
În Egipt are loc un referendum asupra modificării Constituţiei. Referendumul e boicotat de opoziţie, care consideră că modificările uşurează falsificarea alegerilor de către guvern şi instituirea unui stat poliţienesc.
Amendamentele propuse sunt 34 la număr.
Guvernul afirmă că ele vor întări democraţia, în vreme ce opoziţia consideră că ele vor însemna moartea democraţiei şi a libertăţilor civile.
Guvernul însă a declarat că reformele vor dinamiza sistemul politic şi vor proteja ţara de primejdiile violenţei sectare şi terorismului.
Pe lângă amendamentele legate de combaterea terorismului prin mijloace precum ascultarea telefoanelor şi implicarea tribunalelor militare în judecarea suspecţilor de terorism, alte amendamente par menite să contracareze succesul Frăţiei Musulmane, interzicând activitatea politică a grupărilor religioase şi diulând responsabilităţile justiţiei în supravegherea alegerilor.
Guvernul a explicat că nu dispune de suficienţi judecători - opoziţia avertizează că ar fi vorba de intenţia de a măslui alegeri viitoare.
Essam El-Erian, şeful adjunct al Partidului Frăţiei Musulmane consideră că votul e un exerciţiu fără sens.
"Întreaga opoziţie a decis să boicoteze referendum-ul fiindcă rezultatele referendum-urilor din Egipt întotdeauna sunt pe placul partidului de guvernământ şi nu reflectă opiniile populaţiei."
"Votul e supravegheat de Ministerul de Interne. Totul duce către o concluzie: clica
de la conducere va fi servită, observatorii neutri vor vedea prezenţa redusă la urne şi vor descrie rezultatele drept frauduloase", crede şeful adjunct al Partidului Frăţiei Musulmane.
Dar parlamentarul Shereen Ahmed Fouad, de la partidul de guvernământ, afirmă că prezenţa la vot s-ar mai fi îmbunătăţit şi că participarea scăzută la referendum e un fenomen obişnuit în Egipt, unde în jur de 15-20 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot iau parte de regulă la scrutinuri.
"Opoziţia din Egipt are, cred, o gură foarte mare. Dar, cinstit vorbind, dacă ar fi citit proiectul obiectiv, ar fi văzut că e o nouă reformă în sprijinul democraţiei în Egipt", spune parlamentarul Shereen Ahmed Fouad.
Indiferent de rezultatul votului, controversa priveşte echilibrul puterii între o preşedinţie puternică şi un parlament slab şi o opoziţie şi mai slabă.
Guvernul spune că referendumul de azi ar rezolva dezechilibrul.
Controversa ar putea fi văzută şi în contextul mai larg al problemei succesiunii preşedintelui Mubarak, în vârstă de 78 de ani şi aflat la putere de mai bine de un sfert de secol.
Opoziţia se teme că amendamentele la Costituţie ar fi preludiul unui scenariu de succesiune ereditară şi că, odată aprobate, va fi practic imposibil de oprit ascensiunea fiului domnului Mubarak, Gamal.
În pofida dezminţirilor oficiale, acesta a fost practic educat spre a prelua funcţia tatălui său.
Amendamentele propuse sunt 34 la număr.
Guvernul afirmă că ele vor întări democraţia, în vreme ce opoziţia consideră că ele vor însemna moartea democraţiei şi a libertăţilor civile.
Guvernul însă a declarat că reformele vor dinamiza sistemul politic şi vor proteja ţara de primejdiile violenţei sectare şi terorismului.
Pe lângă amendamentele legate de combaterea terorismului prin mijloace precum ascultarea telefoanelor şi implicarea tribunalelor militare în judecarea suspecţilor de terorism, alte amendamente par menite să contracareze succesul Frăţiei Musulmane, interzicând activitatea politică a grupărilor religioase şi diulând responsabilităţile justiţiei în supravegherea alegerilor.
Guvernul a explicat că nu dispune de suficienţi judecători - opoziţia avertizează că ar fi vorba de intenţia de a măslui alegeri viitoare.
Essam El-Erian, şeful adjunct al Partidului Frăţiei Musulmane consideră că votul e un exerciţiu fără sens.
"Întreaga opoziţie a decis să boicoteze referendum-ul fiindcă rezultatele referendum-urilor din Egipt întotdeauna sunt pe placul partidului de guvernământ şi nu reflectă opiniile populaţiei."
"Votul e supravegheat de Ministerul de Interne. Totul duce către o concluzie: clica
de la conducere va fi servită, observatorii neutri vor vedea prezenţa redusă la urne şi vor descrie rezultatele drept frauduloase", crede şeful adjunct al Partidului Frăţiei Musulmane.
Dar parlamentarul Shereen Ahmed Fouad, de la partidul de guvernământ, afirmă că prezenţa la vot s-ar mai fi îmbunătăţit şi că participarea scăzută la referendum e un fenomen obişnuit în Egipt, unde în jur de 15-20 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot iau parte de regulă la scrutinuri.
"Opoziţia din Egipt are, cred, o gură foarte mare. Dar, cinstit vorbind, dacă ar fi citit proiectul obiectiv, ar fi văzut că e o nouă reformă în sprijinul democraţiei în Egipt", spune parlamentarul Shereen Ahmed Fouad.
Indiferent de rezultatul votului, controversa priveşte echilibrul puterii între o preşedinţie puternică şi un parlament slab şi o opoziţie şi mai slabă.
Guvernul spune că referendumul de azi ar rezolva dezechilibrul.
Controversa ar putea fi văzută şi în contextul mai larg al problemei succesiunii preşedintelui Mubarak, în vârstă de 78 de ani şi aflat la putere de mai bine de un sfert de secol.
Opoziţia se teme că amendamentele la Costituţie ar fi preludiul unui scenariu de succesiune ereditară şi că, odată aprobate, va fi practic imposibil de oprit ascensiunea fiului domnului Mubarak, Gamal.
În pofida dezminţirilor oficiale, acesta a fost practic educat spre a prelua funcţia tatălui său.
Presedintele chinez s-a dus acasa la Putin sa ceara petrol si gaze
Presedintele chinez, Hu Jintao, a apreciat ca este timpul
sa intoarca vizita pe care liderul rus Vladimir Putin i-a facut-o la Beijing in urma cu un an. Oficial, Jintao va inaugura Anul Chinei in Rusia in cursul vizitei sale de trei zile. Dincolo de acest aspect, vizita este una cu o componenta aproape exclusiv economica. In special energetica, pentru ca gigantul asiatic este cel de-al doilea consumator de petrol din lume, aflat mereu in cautarea unor resurse stabile, iar Rusia este cel de-al doilea exportator de titei. Numai anul trecut, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol catre uriasul sau vecin.
Acesta este si motivul pentru care schimburile economice dintre cele doua au atins un nivel greu de imaginat in urma cu cativa ani - aproape 33,4 de miliarde de dolari, potrivit RIA Novosti. Balanta este oarecum dezechilibrata - in favoarea Chinei, ale carei exporturi in Rusia sunt de trei ori mai mari decat cele ruso-chineze (totusi cu mult inferioare schimburilor chineze cu SUA, Japonia sau Coreea de Sud). Cei mai multi bani ce provin din schimburile comerciale vin, fireste, din domeniul energetic si cel al armamentului. Petrolul este asigurat Chinei cat timp aceasta face, la randul ei, anumite concesii Kremlinului. Mai exact, sa cumpere armament si tehnologie militara ruseasca - cercetarile militare ale Rusiei mananca inca buna parte din bugetul de stat, insa armata rusa continua sa duca lipsa unor dotari performante. China, pe de alta parte, are un buget militar urias si este dispusa sa dea banii pe tehnologia rusa - sau pe cea de acum 5-6 ani (pentru ca, potrivit unei cutume internationale, statele nu vand chiar tehnologia de ultima ora, ci pe cea putin "invechita"). In fapt, China a devenit prima consumatoare a industriei de aparare rusesti, cumparand anual avioane, rachete, submarine si distrugatoare in valoare de miliarde de dolari. China are nevoie insa de siguranta pentru a-si asigura cresterea economica, drept care isi doreste un "drum
al petrolului" direct catre teritoriul sau (in prezent, cea mai mare parte din petrolul rusesc ce pleaca in directia Chinei ajunge acolo pe cale ferata). Mai exact, de mai multi ani, China pledeaza pentru constructia unui oleoduct cu o capacitate mai mare de transport al resursei energetice (de 1,6 milioane de barili pe zi). Japonia, un alt consumator de prima marime, este insa si ea interesata de exact acelasi oleoduct. Federatia Rusa pare la acest moment sa favorizeze China. China ar vrea insa si gaze
naturale, cu atat mai mult, cu cat liderul de la Kremlin amenintase Europa ca Rusia poate trimite gazele naturale
si spre Asia. Ratiunile nu mai sunt unele de natura ideologica, asa cum se intampla in timpul Razboiului Rece, ci unele extrem de pragmatice. Este adevarat insa, le spunea Hu Jintao jurnalistilor rusi, ca "intai, trebuie sa consolidam increderea politica si sa continuam sa sprijinim aspectele-cheie de interes pentru cele doua state". Increderea dintre cele doua puteri cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU este oricum destul de avansata - de la organizarea periodica a exercitiilor militare comune, pana la punerea de acord pe tema dosarului nuclear al Iranului. Evident, buna intelegere dintre cei doi lideri regionali (ambii membri ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai) poate avea si efecte colaterale. Unul ar fi ca piata ruseasca a fost invadata de haine, jucarii si electronice ieftine chinezesti, aceleasi probabil pe care Uniunea Europeana nu le mai doreste. Un altul ar fi ca zonele depopulate ale Rusiei (care infrunta cel mai grav declin al populatiei din toata Europa) au inceput sa fie populate de chinezi. Zeci de mii de chinezi traiesc in zona estica, siberiana a Rusiei, unde cumpara vechi fabrici rusesti si le pun pe picioare ori isi deschid propriile afaceri. Acestea sunt insa "detalii" care nu vor afecta impulsul politic pe care Vladimir Putin si Hu Jintao il planuiesc pentru cooperarea economica dintre cele doua state.
sa intoarca vizita pe care liderul rus Vladimir Putin i-a facut-o la Beijing in urma cu un an. Oficial, Jintao va inaugura Anul Chinei in Rusia in cursul vizitei sale de trei zile. Dincolo de acest aspect, vizita este una cu o componenta aproape exclusiv economica. In special energetica, pentru ca gigantul asiatic este cel de-al doilea consumator de petrol din lume, aflat mereu in cautarea unor resurse stabile, iar Rusia este cel de-al doilea exportator de titei. Numai anul trecut, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol catre uriasul sau vecin.
Acesta este si motivul pentru care schimburile economice dintre cele doua au atins un nivel greu de imaginat in urma cu cativa ani - aproape 33,4 de miliarde de dolari, potrivit RIA Novosti. Balanta este oarecum dezechilibrata - in favoarea Chinei, ale carei exporturi in Rusia sunt de trei ori mai mari decat cele ruso-chineze (totusi cu mult inferioare schimburilor chineze cu SUA, Japonia sau Coreea de Sud). Cei mai multi bani ce provin din schimburile comerciale vin, fireste, din domeniul energetic si cel al armamentului. Petrolul este asigurat Chinei cat timp aceasta face, la randul ei, anumite concesii Kremlinului. Mai exact, sa cumpere armament si tehnologie militara ruseasca - cercetarile militare ale Rusiei mananca inca buna parte din bugetul de stat, insa armata rusa continua sa duca lipsa unor dotari performante. China, pe de alta parte, are un buget militar urias si este dispusa sa dea banii pe tehnologia rusa - sau pe cea de acum 5-6 ani (pentru ca, potrivit unei cutume internationale, statele nu vand chiar tehnologia de ultima ora, ci pe cea putin "invechita"). In fapt, China a devenit prima consumatoare a industriei de aparare rusesti, cumparand anual avioane, rachete, submarine si distrugatoare in valoare de miliarde de dolari. China are nevoie insa de siguranta pentru a-si asigura cresterea economica, drept care isi doreste un "drum
al petrolului" direct catre teritoriul sau (in prezent, cea mai mare parte din petrolul rusesc ce pleaca in directia Chinei ajunge acolo pe cale ferata). Mai exact, de mai multi ani, China pledeaza pentru constructia unui oleoduct cu o capacitate mai mare de transport al resursei energetice (de 1,6 milioane de barili pe zi). Japonia, un alt consumator de prima marime, este insa si ea interesata de exact acelasi oleoduct. Federatia Rusa pare la acest moment sa favorizeze China. China ar vrea insa si gaze
naturale, cu atat mai mult, cu cat liderul de la Kremlin amenintase Europa ca Rusia poate trimite gazele naturale
si spre Asia. Ratiunile nu mai sunt unele de natura ideologica, asa cum se intampla in timpul Razboiului Rece, ci unele extrem de pragmatice. Este adevarat insa, le spunea Hu Jintao jurnalistilor rusi, ca "intai, trebuie sa consolidam increderea politica si sa continuam sa sprijinim aspectele-cheie de interes pentru cele doua state". Increderea dintre cele doua puteri cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU este oricum destul de avansata - de la organizarea periodica a exercitiilor militare comune, pana la punerea de acord pe tema dosarului nuclear al Iranului. Evident, buna intelegere dintre cei doi lideri regionali (ambii membri ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai) poate avea si efecte colaterale. Unul ar fi ca piata ruseasca a fost invadata de haine, jucarii si electronice ieftine chinezesti, aceleasi probabil pe care Uniunea Europeana nu le mai doreste. Un altul ar fi ca zonele depopulate ale Rusiei (care infrunta cel mai grav declin al populatiei din toata Europa) au inceput sa fie populate de chinezi. Zeci de mii de chinezi traiesc in zona estica, siberiana a Rusiei, unde cumpara vechi fabrici rusesti si le pun pe picioare ori isi deschid propriile afaceri. Acestea sunt insa "detalii" care nu vor afecta impulsul politic pe care Vladimir Putin si Hu Jintao il planuiesc pentru cooperarea economica dintre cele doua state.
Presedintele chinez s-a dus acasa la Putin sa ceara petrol si gaze
Presedintele chinez, Hu Jintao, a apreciat ca este timpul
sa intoarca vizita pe care liderul rus Vladimir Putin i-a facut-o la Beijing in urma cu un an. Oficial, Jintao va inaugura Anul Chinei in Rusia in cursul vizitei sale de trei zile. Dincolo de acest aspect, vizita este una cu o componenta aproape exclusiv economica. In special energetica, pentru ca gigantul asiatic este cel de-al doilea consumator de petrol din lume, aflat mereu in cautarea unor resurse stabile, iar Rusia este cel de-al doilea exportator de titei. Numai anul trecut, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol catre uriasul sau vecin.
Acesta este si motivul pentru care schimburile economice dintre cele doua au atins un nivel greu de imaginat in urma cu cativa ani - aproape 33,4 de miliarde de dolari, potrivit RIA Novosti. Balanta este oarecum dezechilibrata - in favoarea Chinei, ale carei exporturi in Rusia sunt de trei ori mai mari decat cele ruso-chineze (totusi cu mult inferioare schimburilor chineze cu SUA, Japonia sau Coreea de Sud). Cei mai multi bani ce provin din schimburile comerciale vin, fireste, din domeniul energetic si cel al armamentului. Petrolul este asigurat Chinei cat timp aceasta face, la randul ei, anumite concesii Kremlinului. Mai exact, sa cumpere armament si tehnologie militara ruseasca - cercetarile militare ale Rusiei mananca inca buna parte din bugetul de stat, insa armata rusa continua sa duca lipsa unor dotari performante. China, pe de alta parte, are un buget militar urias si este dispusa sa dea banii pe tehnologia rusa - sau pe cea de acum 5-6 ani (pentru ca, potrivit unei cutume internationale, statele nu vand chiar tehnologia de ultima ora, ci pe cea putin "invechita"). In fapt, China a devenit prima consumatoare a industriei de aparare rusesti, cumparand anual avioane, rachete, submarine si distrugatoare in valoare de miliarde de dolari. China are nevoie insa de siguranta pentru a-si asigura cresterea economica, drept care isi doreste un "drum
al petrolului" direct catre teritoriul sau (in prezent, cea mai mare parte din petrolul rusesc ce pleaca in directia Chinei ajunge acolo pe cale ferata). Mai exact, de mai multi ani, China pledeaza pentru constructia unui oleoduct cu o capacitate mai mare de transport al resursei energetice (de 1,6 milioane de barili pe zi). Japonia, un alt consumator de prima marime, este insa si ea interesata de exact acelasi oleoduct. Federatia Rusa pare la acest moment sa favorizeze China. China ar vrea insa si gaze
naturale, cu atat mai mult, cu cat liderul de la Kremlin amenintase Europa ca Rusia poate trimite gazele naturale
si spre Asia. Ratiunile nu mai sunt unele de natura ideologica, asa cum se intampla in timpul Razboiului Rece, ci unele extrem de pragmatice. Este adevarat insa, le spunea Hu Jintao jurnalistilor rusi, ca "intai, trebuie sa consolidam increderea politica si sa continuam sa sprijinim aspectele-cheie de interes pentru cele doua state". Increderea dintre cele doua puteri cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU este oricum destul de avansata - de la organizarea periodica a exercitiilor militare comune, pana la punerea de acord pe tema dosarului nuclear al Iranului. Evident, buna intelegere dintre cei doi lideri regionali (ambii membri ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai) poate avea si efecte colaterale. Unul ar fi ca piata ruseasca a fost invadata de haine, jucarii si electronice ieftine chinezesti, aceleasi probabil pe care Uniunea Europeana nu le mai doreste. Un altul ar fi ca zonele depopulate ale Rusiei (care infrunta cel mai grav declin al populatiei din toata Europa) au inceput sa fie populate de chinezi. Zeci de mii de chinezi traiesc in zona estica, siberiana a Rusiei, unde cumpara vechi fabrici rusesti si le pun pe picioare ori isi deschid propriile afaceri. Acestea sunt insa "detalii" care nu vor afecta impulsul politic pe care Vladimir Putin si Hu Jintao il planuiesc pentru cooperarea economica dintre cele doua state.
sa intoarca vizita pe care liderul rus Vladimir Putin i-a facut-o la Beijing in urma cu un an. Oficial, Jintao va inaugura Anul Chinei in Rusia in cursul vizitei sale de trei zile. Dincolo de acest aspect, vizita este una cu o componenta aproape exclusiv economica. In special energetica, pentru ca gigantul asiatic este cel de-al doilea consumator de petrol din lume, aflat mereu in cautarea unor resurse stabile, iar Rusia este cel de-al doilea exportator de titei. Numai anul trecut, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol catre uriasul sau vecin.
Acesta este si motivul pentru care schimburile economice dintre cele doua au atins un nivel greu de imaginat in urma cu cativa ani - aproape 33,4 de miliarde de dolari, potrivit RIA Novosti. Balanta este oarecum dezechilibrata - in favoarea Chinei, ale carei exporturi in Rusia sunt de trei ori mai mari decat cele ruso-chineze (totusi cu mult inferioare schimburilor chineze cu SUA, Japonia sau Coreea de Sud). Cei mai multi bani ce provin din schimburile comerciale vin, fireste, din domeniul energetic si cel al armamentului. Petrolul este asigurat Chinei cat timp aceasta face, la randul ei, anumite concesii Kremlinului. Mai exact, sa cumpere armament si tehnologie militara ruseasca - cercetarile militare ale Rusiei mananca inca buna parte din bugetul de stat, insa armata rusa continua sa duca lipsa unor dotari performante. China, pe de alta parte, are un buget militar urias si este dispusa sa dea banii pe tehnologia rusa - sau pe cea de acum 5-6 ani (pentru ca, potrivit unei cutume internationale, statele nu vand chiar tehnologia de ultima ora, ci pe cea putin "invechita"). In fapt, China a devenit prima consumatoare a industriei de aparare rusesti, cumparand anual avioane, rachete, submarine si distrugatoare in valoare de miliarde de dolari. China are nevoie insa de siguranta pentru a-si asigura cresterea economica, drept care isi doreste un "drum
al petrolului" direct catre teritoriul sau (in prezent, cea mai mare parte din petrolul rusesc ce pleaca in directia Chinei ajunge acolo pe cale ferata). Mai exact, de mai multi ani, China pledeaza pentru constructia unui oleoduct cu o capacitate mai mare de transport al resursei energetice (de 1,6 milioane de barili pe zi). Japonia, un alt consumator de prima marime, este insa si ea interesata de exact acelasi oleoduct. Federatia Rusa pare la acest moment sa favorizeze China. China ar vrea insa si gaze
naturale, cu atat mai mult, cu cat liderul de la Kremlin amenintase Europa ca Rusia poate trimite gazele naturale
si spre Asia. Ratiunile nu mai sunt unele de natura ideologica, asa cum se intampla in timpul Razboiului Rece, ci unele extrem de pragmatice. Este adevarat insa, le spunea Hu Jintao jurnalistilor rusi, ca "intai, trebuie sa consolidam increderea politica si sa continuam sa sprijinim aspectele-cheie de interes pentru cele doua state". Increderea dintre cele doua puteri cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU este oricum destul de avansata - de la organizarea periodica a exercitiilor militare comune, pana la punerea de acord pe tema dosarului nuclear al Iranului. Evident, buna intelegere dintre cei doi lideri regionali (ambii membri ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai) poate avea si efecte colaterale. Unul ar fi ca piata ruseasca a fost invadata de haine, jucarii si electronice ieftine chinezesti, aceleasi probabil pe care Uniunea Europeana nu le mai doreste. Un altul ar fi ca zonele depopulate ale Rusiei (care infrunta cel mai grav declin al populatiei din toata Europa) au inceput sa fie populate de chinezi. Zeci de mii de chinezi traiesc in zona estica, siberiana a Rusiei, unde cumpara vechi fabrici rusesti si le pun pe picioare ori isi deschid propriile afaceri. Acestea sunt insa "detalii" care nu vor afecta impulsul politic pe care Vladimir Putin si Hu Jintao il planuiesc pentru cooperarea economica dintre cele doua state.
Zilnic, în arhiva FBI intră 1.500 de nume noi
Sigla TIDE este bine cunoscută americanilor, în special serviciilor secrete. Ea aparţine unei bănci de date numite Terrorist Identities Datamart Environment, înfiinţată după atentatele din septembrie 2001 şi care a devenit cea mai mare arhivă antiteroristă din lume.
Publicaţia "Washington Post" susţine că, în realitate, este vorba de un Big Brother planetar, pe listele căruia se adaugă zilnic 1.500 de nume noi. TIDE a luat naştere în special după ce s-a observat că numele unor terorişti aflaţi la bordul avioanelor deturnate în acea fatidică zi de 11 septembrie erau bine cunoscute serviciilor secrete americane, dar necunoscute de către angajaţii aeroporturilor care ar fi trebuit să le blocheze îmbarcarea. Problema pe care au pus-o cei de la "Washington Post" este cât de mult sunt dispuşi americanii să renunţe la intimitate şi la libertatea unei vieţi normale de zi cu zi, în schimbul unei siguranţe ipotetice. În 2003, TIDE avea circa 100.000 de dosare. Astăzi are 435.000. Ele se referă mai ales la cetăţeni străini ce au legătură cu terorismul internaţional, dar şi la circa 5% din cetăţenii americani suspectaţi că au legături cu străini implicaţi în organizarea de atentate.
Publicaţia "Washington Post" susţine că, în realitate, este vorba de un Big Brother planetar, pe listele căruia se adaugă zilnic 1.500 de nume noi. TIDE a luat naştere în special după ce s-a observat că numele unor terorişti aflaţi la bordul avioanelor deturnate în acea fatidică zi de 11 septembrie erau bine cunoscute serviciilor secrete americane, dar necunoscute de către angajaţii aeroporturilor care ar fi trebuit să le blocheze îmbarcarea. Problema pe care au pus-o cei de la "Washington Post" este cât de mult sunt dispuşi americanii să renunţe la intimitate şi la libertatea unei vieţi normale de zi cu zi, în schimbul unei siguranţe ipotetice. În 2003, TIDE avea circa 100.000 de dosare. Astăzi are 435.000. Ele se referă mai ales la cetăţeni străini ce au legătură cu terorismul internaţional, dar şi la circa 5% din cetăţenii americani suspectaţi că au legături cu străini implicaţi în organizarea de atentate.
Kosovo, ultima batalie
Planul de independenta supravegheata a provinciei muta disputa la ONU.
Sarbii si albanezii raman pe pozitii diametral opuse in ceea ce priveste viitorul provinciei Kosovo, iar planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari, remis ieri Consiliului de Securitate, nu pare a avea sanse sa impace cele doua tabere, releva AFP. Planul mediatorului ONU preconizeaza o „independenta sub supraveghere internationala” pentru provincia Kosovo, o idee inacceptabila pentru sarbi, dispusi sa accepte doar o autonomie extinsa.
„Nu pot sa cred ca lumea poate accepta fara cea mai mica obiectie desprinderea provinciei Kosovo de Serbia”, spune Olga Petrovici, o femeie in varsta de 35 de ani din Belgrad. „Intreaga lume, in afara de Serbia, stie foarte bine ca provincia nu poate fi altfel decat independenta”, replica Ferki Berisha, un kosovar albanez, de 37 de ani.
Sociologul sarb Milovan Markovici afirma, la randul sau, ca in ciuda faptului ca au trait vreme indelungata in acelasi stat, cele doua comunitati s-au indepartat una de cealalta. „Parca ar fi de pe continente diferite”, spune Markovici.
Leaganul natiunii sarbe
Administrata de ONU de la sfarsitul razboiului desfasurat intre 1998 si 1999 intre fortele sarbe ale regimului autoritar condus de Slobodan Milosevici si separatistii albanezi, Kosovo este, teoretic, o provincie sarba. Serbia considera in continuare regiunea drept leaganul istoriei sale
, chiar daca de opt ani incoace nu a mai avut nicio influenta asupra provinciei.
„Incepand din Evul Mediu, Kosovo reprezinta pentru sarbi originea istoriei si a natiunii lor. Ei cred ca acest teritoriu le apartine, indiferent de cine este locuit”, explica sociologul. In acelasi timp, albanezii, care reprezinta peste 90% din populatie, isi revendica independenta.
SUA si Rusia se bat pe Kosovo
Consiliul de Securitate va lua in discutie luna viitoare solutia propusa de mediatorul ONU si se prefigureaza deja o batalie diplomatica intre Rusia, campioana cauzei sarbe, si SUA, care sustin majoritatea albaneza. „Statele Unite sustin propunerile lui Martti Ahtisaari referitoare la o independenta supravegheata”, a declarat numarul trei in ierarhia Departamentului american de Stat, Nicholas Burns.
Totodata, el a adaugat ca Natiunile Unite ar putea adopta in aprilie sau mai o rezolutie care sa confirme acest statut. Burns a admis insa ca, avand in vedere dreptul de veto al Rusiei in Consiliul de Securitate, lucrurile s-ar putea complica. Moscova a avertizat deja ca se opune unei solutii inacceptabile pentru Serbia.
Sarbii isi muta mortii
Sarbii din Kosovo refugiati dupa razboi in Serbia se tem atat de tare ca provincia ar putea deveni independenta incat au ajuns sa-si dezgroape mortii pentru a-i inhuma in zone din apropierea lor. Ei sunt ingrijorati ca ar putea ajunge in situatia in care sa le fie imposibil sa mai viziteze mormintele din Kosovo. Desi planul lui Ahtisaari prevede protectia minoritatii sarbe, putini cred in el. Daca in 2006 din cimitirul ortodox din Pristina au fost exhumate doar cateva cadavre, de la inceputul anului, ritmul s-a accelerat.
Fara economie
Miliarde de dolari irositi
In cazul in care Kosovo isi va castiga independenta, se va confrunta, fara indoiala, cu o provocare majora: viabilitatea economica. Desi este administrata de ONU de aproape opt ani, provincia ramane regiunea cea mai saraca a Balcanilor.
Potrivit unor evaluari, comunitatea internationala a cheltuit pana in 2004 intre doua si trei miliarde de dolari pentru diverse proiecte de dezvoltare si reconstructie in Kosovo. Estimarile oficiale arata insa ca sumele cheltuite ajung la 11 miliarde de dolari, daca se tine cont si de banii trimisi de diaspora albaneza.
Indiferent care este suma exacta, ea nu a permis relansarea economiei, ci a servit numai crearii unei societati de consum, productia fiind total neglijata. Infrastructura rutiera este jalnica, multe sate au electricitate numai 12 ore pe zi, iar rata somajului este de circa 45%. In plus
, 70% dintre someri sunt tineri.
Sute de kosovari albanezi din nord-est isi parasesc zilnic satele, luand drumul
capitalei (Pristina) in speranta ca vor gasi acolo de lucru si o viata
mai buna. Peste 50a dintre kosovari traiesc sub pragul saraciei, iar 15% din populatie se zbate in saracie extrema.
Pentru politicienii de la Pristina, independenta e singura solutie prin care Kosovo sa devina economic viabil. In lipsa independentei, spun ei, investitorii internationali nu vor veni, asteptand sa vada ce se intampla. Unii analisti cred insa ca „panaceul” independentei ar putea fi doar o pacaleala. „Trebuie sa scapam de iluzia ca independenta ne va aduce tone de dolari pe strazi. Criza risca sa continue si dupa aceea”, spune economistul Ibrahim Rexhepi.
Sarbii si albanezii raman pe pozitii diametral opuse in ceea ce priveste viitorul provinciei Kosovo, iar planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari, remis ieri Consiliului de Securitate, nu pare a avea sanse sa impace cele doua tabere, releva AFP. Planul mediatorului ONU preconizeaza o „independenta sub supraveghere internationala” pentru provincia Kosovo, o idee inacceptabila pentru sarbi, dispusi sa accepte doar o autonomie extinsa.
„Nu pot sa cred ca lumea poate accepta fara cea mai mica obiectie desprinderea provinciei Kosovo de Serbia”, spune Olga Petrovici, o femeie in varsta de 35 de ani din Belgrad. „Intreaga lume, in afara de Serbia, stie foarte bine ca provincia nu poate fi altfel decat independenta”, replica Ferki Berisha, un kosovar albanez, de 37 de ani.
Sociologul sarb Milovan Markovici afirma, la randul sau, ca in ciuda faptului ca au trait vreme indelungata in acelasi stat, cele doua comunitati s-au indepartat una de cealalta. „Parca ar fi de pe continente diferite”, spune Markovici.
Leaganul natiunii sarbe
Administrata de ONU de la sfarsitul razboiului desfasurat intre 1998 si 1999 intre fortele sarbe ale regimului autoritar condus de Slobodan Milosevici si separatistii albanezi, Kosovo este, teoretic, o provincie sarba. Serbia considera in continuare regiunea drept leaganul istoriei sale
, chiar daca de opt ani incoace nu a mai avut nicio influenta asupra provinciei.
„Incepand din Evul Mediu, Kosovo reprezinta pentru sarbi originea istoriei si a natiunii lor. Ei cred ca acest teritoriu le apartine, indiferent de cine este locuit”, explica sociologul. In acelasi timp, albanezii, care reprezinta peste 90% din populatie, isi revendica independenta.
SUA si Rusia se bat pe Kosovo
Consiliul de Securitate va lua in discutie luna viitoare solutia propusa de mediatorul ONU si se prefigureaza deja o batalie diplomatica intre Rusia, campioana cauzei sarbe, si SUA, care sustin majoritatea albaneza. „Statele Unite sustin propunerile lui Martti Ahtisaari referitoare la o independenta supravegheata”, a declarat numarul trei in ierarhia Departamentului american de Stat, Nicholas Burns.
Totodata, el a adaugat ca Natiunile Unite ar putea adopta in aprilie sau mai o rezolutie care sa confirme acest statut. Burns a admis insa ca, avand in vedere dreptul de veto al Rusiei in Consiliul de Securitate, lucrurile s-ar putea complica. Moscova a avertizat deja ca se opune unei solutii inacceptabile pentru Serbia.
Sarbii isi muta mortii
Sarbii din Kosovo refugiati dupa razboi in Serbia se tem atat de tare ca provincia ar putea deveni independenta incat au ajuns sa-si dezgroape mortii pentru a-i inhuma in zone din apropierea lor. Ei sunt ingrijorati ca ar putea ajunge in situatia in care sa le fie imposibil sa mai viziteze mormintele din Kosovo. Desi planul lui Ahtisaari prevede protectia minoritatii sarbe, putini cred in el. Daca in 2006 din cimitirul ortodox din Pristina au fost exhumate doar cateva cadavre, de la inceputul anului, ritmul s-a accelerat.
Fara economie
Miliarde de dolari irositi
In cazul in care Kosovo isi va castiga independenta, se va confrunta, fara indoiala, cu o provocare majora: viabilitatea economica. Desi este administrata de ONU de aproape opt ani, provincia ramane regiunea cea mai saraca a Balcanilor.
Potrivit unor evaluari, comunitatea internationala a cheltuit pana in 2004 intre doua si trei miliarde de dolari pentru diverse proiecte de dezvoltare si reconstructie in Kosovo. Estimarile oficiale arata insa ca sumele cheltuite ajung la 11 miliarde de dolari, daca se tine cont si de banii trimisi de diaspora albaneza.
Indiferent care este suma exacta, ea nu a permis relansarea economiei, ci a servit numai crearii unei societati de consum, productia fiind total neglijata. Infrastructura rutiera este jalnica, multe sate au electricitate numai 12 ore pe zi, iar rata somajului este de circa 45%. In plus
, 70% dintre someri sunt tineri.
Sute de kosovari albanezi din nord-est isi parasesc zilnic satele, luand drumul
capitalei (Pristina) in speranta ca vor gasi acolo de lucru si o viata
mai buna. Peste 50a dintre kosovari traiesc sub pragul saraciei, iar 15% din populatie se zbate in saracie extrema.
Pentru politicienii de la Pristina, independenta e singura solutie prin care Kosovo sa devina economic viabil. In lipsa independentei, spun ei, investitorii internationali nu vor veni, asteptand sa vada ce se intampla. Unii analisti cred insa ca „panaceul” independentei ar putea fi doar o pacaleala. „Trebuie sa scapam de iluzia ca independenta ne va aduce tone de dolari pe strazi. Criza risca sa continue si dupa aceea”, spune economistul Ibrahim Rexhepi.
Becali cauta un nou Becali
Vicepresedintele PNG-CD, Dan Pavel, a declarat sambata, intr-o conferinta de presa, ca a convenit cu liderul partidului, Gigi Becali, ca este nevoie de un nou lider drept "locomotiva electorala", in perspectiva in care Becali ar castiga viitoarele alegeri prezidentiale. "Viitorul presedinte al partidului nu vrem sa fie un nou Boc. Nu va fi o noua marioneta fata de presedintele tarii", a spus Pavel. Acesta a tinut sa sublinieze ca pana si vizita de la Targu Mures, la care a convocat lideri ai mai multor filiale PNGCD, fara a fi prezent Becali, are rolul de a intari
partidul. Pavel a aratat ca un partid se dovedeste puternic si dupa ce are alt lider decat fondatorul sau si ca a discutat cu Gigi Becali necesitatea rezistentei acestui partid pentru perioada cand actualul presedinte al PNGCD se va afla la Cotroceni. "La ultimul Consiliu National, Becali a spus ca trebuie sa facem acest partid si in ipostaza in care el nu va mai fi presedinte al PNGCD toata viata
. I-am raspuns ca va fi la Cotroceni", a spus Pavel, care a recunoscut ca si Steaua a avut un rol in cresterea notorietatii lui Becali si a PNGCD. Dan Pavel a mai sustinut ca PNGCD se va integra in Partidul Popular European, fiind sustinut de Silvio Berlusconi, si nu va face nici un fel de coalitii inainte de alegeri, ci doar va absorbi, eventual, unele formatiuni.
partidul. Pavel a aratat ca un partid se dovedeste puternic si dupa ce are alt lider decat fondatorul sau si ca a discutat cu Gigi Becali necesitatea rezistentei acestui partid pentru perioada cand actualul presedinte al PNGCD se va afla la Cotroceni. "La ultimul Consiliu National, Becali a spus ca trebuie sa facem acest partid si in ipostaza in care el nu va mai fi presedinte al PNGCD toata viata
. I-am raspuns ca va fi la Cotroceni", a spus Pavel, care a recunoscut ca si Steaua a avut un rol in cresterea notorietatii lui Becali si a PNGCD. Dan Pavel a mai sustinut ca PNGCD se va integra in Partidul Popular European, fiind sustinut de Silvio Berlusconi, si nu va face nici un fel de coalitii inainte de alegeri, ci doar va absorbi, eventual, unele formatiuni.
Lustratia revine in atentia deputatilor
Deputatii juristi au solicitat ieri conducerii Camerei sa se ocupe prioritar de proiectele de lege privind lustratia si siguranta nationala si sa nu mai participe la sedintele comune cu colegii din comisiile pentru invatamant si drepturile omului consacrate Statutului minoritatilor nationale.
"Solicitam insistent ca, pana la aprobarea proiectului legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist si a pachetului de legi privind siguranta nationala, sa se revina asupra includerii Comisiei noastre in triumviratul de comisii care dezbat ori ar trebui sa dezbata proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania", au sustinut deputatii juristi intr-o scrisoare transmisa Biroului
Permanent al Camerei. Acesta a cerut o explicatie Comisiei juridice privind stagnarea dezbaterilor asupra Legii lustratiei, care a facut pana acum obiectul unei singure sedinte, soldata cu amanarea discutiilor, din cauza absentei unora dintre initiatori. In replica, presedintele Comisiei juridice, deputatul Sergiu Andon, a invocat lipsa de timp
pentru intocmirea unui raport si s-a plans de programul prea incarcat al forului: fiecare marti si joi din saptamana, cand Comisia are program, sunt ocupate cu discutarea altor proiecte de lege. Potrivit lui Andon, problema nu ar fi lipsa de entuziasm a membrilor forului, care sunt "pregatiti sa dezbata in cel mai scurt timp proiectul", ci faptul ca un alt proiect de lege, privind Statutul minoritatilor nationale, ce treneaza tot de doi ani in Parlament, le epuizeaza fiecare marti din saptamana. Astfel, solutia propusa de Comisie este abandonarea lucrarilor la Statut prin neparticiparea acestui for la dezbateri, pana la finalizarea dezbaterilor asupra Legii lustratiei si a legilor sigurantei. Este de mentionat faptul ca sedintele in care ar trebui sa se discute Statutul se suspenda cu regularitate, de o perioada lunga de timp, tocmai din cauza absentei deputatilor.
Un proiect care zace de doi ani
Proiectul Legii lustratiei depus in Parlament de patru parlamentari liberali - Adrian Cioroianu (foto), Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca, ce a demisionat din Parlament, zace in Parlament de mai bine de doi ani. Proiectul prevede ca le este interzis fostilor activisti PCR sa candideze, timp de 10 ani, la functii publice in Administratia Prezidentiala, in Parlament, in administratia publica. De asemenea, initiativa mai stipuleaza ca cei care au lucrat in fosta Securitate, fie si doar ca informatori, nu pot ocupa functii in magistratura. Proiectul Legii lustratiei a fost adoptat de Senat in urma cu un an, insa Comisia juridica a Camerei a amanat depunerea raportului la nesfarsit, desi termenul a expirat la mijlocul anului 2006. In numarul de ieri, ziarul ZIUA a lansat o dezbatere publica privind lustratia dupa model polonez.
Apel catre Parlament
Un grup de 735 de intelectuali, peste un milion de sindicalisti si sase ONG au adresat recent un Apel catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, solicitand "adoptarea urgenta" a Legii lustratiei, sprijin pentru finalizarea dosarelor Revolutiei si mineriadelor, precum si adoptarea masurilor legislative ce se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Tismaneanu. Apelul, curpins intr-o scrisoare deschisa, initiat de Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, a fost trimis presedintilor celor doua Camere - Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, dar si sefului Parlamentului European, Hans Gert-Poettering.
"Solicitam insistent ca, pana la aprobarea proiectului legii lustratiei privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist si a pachetului de legi privind siguranta nationala, sa se revina asupra includerii Comisiei noastre in triumviratul de comisii care dezbat ori ar trebui sa dezbata proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania", au sustinut deputatii juristi intr-o scrisoare transmisa Biroului
Permanent al Camerei. Acesta a cerut o explicatie Comisiei juridice privind stagnarea dezbaterilor asupra Legii lustratiei, care a facut pana acum obiectul unei singure sedinte, soldata cu amanarea discutiilor, din cauza absentei unora dintre initiatori. In replica, presedintele Comisiei juridice, deputatul Sergiu Andon, a invocat lipsa de timp
pentru intocmirea unui raport si s-a plans de programul prea incarcat al forului: fiecare marti si joi din saptamana, cand Comisia are program, sunt ocupate cu discutarea altor proiecte de lege. Potrivit lui Andon, problema nu ar fi lipsa de entuziasm a membrilor forului, care sunt "pregatiti sa dezbata in cel mai scurt timp proiectul", ci faptul ca un alt proiect de lege, privind Statutul minoritatilor nationale, ce treneaza tot de doi ani in Parlament, le epuizeaza fiecare marti din saptamana. Astfel, solutia propusa de Comisie este abandonarea lucrarilor la Statut prin neparticiparea acestui for la dezbateri, pana la finalizarea dezbaterilor asupra Legii lustratiei si a legilor sigurantei. Este de mentionat faptul ca sedintele in care ar trebui sa se discute Statutul se suspenda cu regularitate, de o perioada lunga de timp, tocmai din cauza absentei deputatilor.
Un proiect care zace de doi ani
Proiectul Legii lustratiei depus in Parlament de patru parlamentari liberali - Adrian Cioroianu (foto), Viorel Oancea, Eugen Nicolaescu si Mona Musca, ce a demisionat din Parlament, zace in Parlament de mai bine de doi ani. Proiectul prevede ca le este interzis fostilor activisti PCR sa candideze, timp de 10 ani, la functii publice in Administratia Prezidentiala, in Parlament, in administratia publica. De asemenea, initiativa mai stipuleaza ca cei care au lucrat in fosta Securitate, fie si doar ca informatori, nu pot ocupa functii in magistratura. Proiectul Legii lustratiei a fost adoptat de Senat in urma cu un an, insa Comisia juridica a Camerei a amanat depunerea raportului la nesfarsit, desi termenul a expirat la mijlocul anului 2006. In numarul de ieri, ziarul ZIUA a lansat o dezbatere publica privind lustratia dupa model polonez.
Apel catre Parlament
Un grup de 735 de intelectuali, peste un milion de sindicalisti si sase ONG au adresat recent un Apel catre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, solicitand "adoptarea urgenta" a Legii lustratiei, sprijin pentru finalizarea dosarelor Revolutiei si mineriadelor, precum si adoptarea masurilor legislative ce se impun conform concluziilor Raportului Comisiei Tismaneanu. Apelul, curpins intr-o scrisoare deschisa, initiat de Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice, a fost trimis presedintilor celor doua Camere - Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, dar si sefului Parlamentului European, Hans Gert-Poettering.
Razvan Ungureanu pleaca dupa salariul pe care si l-a dat la Viena
Mihai Razvan Ungureanu a scapat si de ultimul obstacol ce-i statea in calea catre leafa de 8.000 de euro de la Viena. El s-a autosuspendat din PNL, pentru a nu fi incompatibil cu aceasta functie.
Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu a trimis o scrisoare Biroului
Politic al PNL prin care a anuntat ca s-a autosuspendat din partid, pentru a-si putea exercita mandatul de reprezentant al Romaniei la Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI). „Subsemnatul Mihai Razvan Ungureanu va vog sa luati act de cererea de autosuspendare din calitatea de membru PNL, potrivit articolul 16, alin. 2 din Statutul PNL, pe perioada exercitarii mandatului meu la SECI, calitatea de diplomat fiind incompatibila cu cea de membru de partid“, se arata in scrisoarea adresata de fostul ministru de Externe colegilor liberali, potrivit MEDIAFAX. Cererea de suspendare a fost depusa pe 14 martie a.c. si a fost inregistrata la secretariatul general al PNL cinci zile mai tirziu.
Initial, MRU a zis ca va trimite pe altcineva
MRU a fost numit ministru de Externe pe cind ocupa postul la SECI. Pe perioada mandatului de ministru, postul sau a fost suspendat. Dupa ce a demisionat din functia de ministru, postul de la SECI a fost reactivat. Joia trecuta, purtatorul de cuvint al MAE, Corina Vintan, a declarat ca MRU intentioneaza sa numeasca un succesor pentru postul de la SECI. Intre timp
, Ungureanu s-a razgindit.
Cum a fost dublata leafa de la SECI
Desi demisionase de la MAE, inainte de a parasi postul, MRU a initiat o hotarire de guvern prin care a obtinut aproape o dublare de salariu pentru reprezentantul Romaniei la SECI.
Salariul lunar pentru acest post a crescut cu 2.508 euro si a ajuns la 5.280 de euro. Daca mai adaugam alocatiile pentru membrii familiei (un sfert din salariu), sporurile si diurnele, rezulta un venit lunar de aproape 8.000 de euro. O alta optiune avuta in vedere de Ungureanu dupa demisie era sa ocupe un post de europarlamentar.
Fostul ministru de Externe Mihai Razvan Ungureanu a trimis o scrisoare Biroului
Politic al PNL prin care a anuntat ca s-a autosuspendat din partid, pentru a-si putea exercita mandatul de reprezentant al Romaniei la Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI). „Subsemnatul Mihai Razvan Ungureanu va vog sa luati act de cererea de autosuspendare din calitatea de membru PNL, potrivit articolul 16, alin. 2 din Statutul PNL, pe perioada exercitarii mandatului meu la SECI, calitatea de diplomat fiind incompatibila cu cea de membru de partid“, se arata in scrisoarea adresata de fostul ministru de Externe colegilor liberali, potrivit MEDIAFAX. Cererea de suspendare a fost depusa pe 14 martie a.c. si a fost inregistrata la secretariatul general al PNL cinci zile mai tirziu.
Initial, MRU a zis ca va trimite pe altcineva
MRU a fost numit ministru de Externe pe cind ocupa postul la SECI. Pe perioada mandatului de ministru, postul sau a fost suspendat. Dupa ce a demisionat din functia de ministru, postul de la SECI a fost reactivat. Joia trecuta, purtatorul de cuvint al MAE, Corina Vintan, a declarat ca MRU intentioneaza sa numeasca un succesor pentru postul de la SECI. Intre timp
, Ungureanu s-a razgindit.
Cum a fost dublata leafa de la SECI
Desi demisionase de la MAE, inainte de a parasi postul, MRU a initiat o hotarire de guvern prin care a obtinut aproape o dublare de salariu pentru reprezentantul Romaniei la SECI.
Salariul lunar pentru acest post a crescut cu 2.508 euro si a ajuns la 5.280 de euro. Daca mai adaugam alocatiile pentru membrii familiei (un sfert din salariu), sporurile si diurnele, rezulta un venit lunar de aproape 8.000 de euro. O alta optiune avuta in vedere de Ungureanu dupa demisie era sa ocupe un post de europarlamentar.
"Probabil cei trecuti in rezerva de la SRI sunt activi in a scrie articole"
Presedintele Traian Basescu a fost destul de stresat la bilantul de ieri al Serviciului Roman de Informatii. Desi nu avea legatura cu scopul reuniunii, seful statului a anuntat, in fata cadrelor SRI si a ziaristilor, ca "eu nu voi face nici o negociere cu nimeni, nu ma intereseaza atat de mult confortul meu ca om politic.
Nu voi negocia nici majoritati politice, nici voturi pentru actiunea de suspendare a presedintelui".
Traian Basescu a recunoscut ca, in acest moment, in Romania exista o "tensiune politica extrem de inalta", care ar avea trei cauze principale: procesul de predare a arhivelor Securitatii, cererile privind condamnarea comunismului si faptul ca "tot mai multi oameni importanti ajung sa se intalneasca cu procurorii".
Seful statului a sustinut ca tensiunile politice trebuie depasite "prin desprinderea unor oameni de afaceri de controlul asupra unor decizii politice". Presedintele Basescu a sustinut ca patronii unor trusturi mass-media deruleaza un "sistem de intoxicare" prin "campanii
de presa" impotriva lui, pentru a-l determina sa nu mai vorbeasca despre coruptia din Romania sau pentru a crea impresia ca insusi seful statului este corupt. "Nu voi inceta sa vorbesc", a spus Traian Basescu. Daca anul trecut Basescu raspundea la intrebarile incomode ale presei numindu-i pe ziaristi "gaozari" sau cerandu-le ziaristelor sa se urce pe masa
, ieri seful statului a simtit nevoia sa se apere de acuzatiile din mass-media, desi nu-l intrebase nimeni nimic pe acest subiect. Astfel, seful statului a negat ca ar fi impiedicat restituirea unui restaurant din Herastrau catre proprietarul legitim, pe vremea cand era primarul Capitalei, explicand ca asta nu era atributia primarului general, ci a unui primar de sector. Basescu a dezmintit apoi ca ar fi aprobat furnizarea de curent electric ieftin de la Hidroelectrica pentru ALRO Slatina (informatie lansata in presa de Dan Voiculescu si de Dinu Patriciu), explicand ca acest contract a fost semnat cu un an inainte ca el sa devina presedintele Romaniei si ca semnarea contractului a fost facilitata de inmanarea unei valize cu patru milioane de dolari din partea ALRO catre "domnul Buzaianu" - un om de afaceri din domeniul energiei
. Basescu a confirmat insa ca in domeniul energiei hidroelectrice "e un adevarat dezastru, din pacate sprijinit pe ascuns de oameni politici". Basescu a negat si ca l-ar fi primit la Cotroceni, ca membru al unei delegatii chineze, pe "domnul Niro" (Nicolae Dumitru, multimilionar in euro, patronul unui complex comercial in care functioneaza multe firme din China), afirmand insa ca "Niro" fusese primit la alta institutie, nu la Presedintie. In privinta sursei informatiilor, Basescu a sustinut ca "probabil, cei trecuti in rezerva de la SRI sunt activi in a scrie articole. Dar sunt cei trecuti in rezerva prin 1991-1992".
Dupa aceea, seful statului a cerut imperios ca procesul de restructurare a SRI sa se termine chiar in acest an, prin indeplinirea a doua ultime obiective: debirocratizarea SRI, prin reducerea numarului de trepte intermediare din ierarhia institutiei, si demilitarizarea SRI, prin transformarea cadrelor militare in functionari publici cu statut special. Ambele obiective ar fi fost deja rezolvate, daca legile sigurantei nationale ar fi fost promovate la timp
si nu s-ar fi folosit proiectele acestor legi intr-o "batalie politica sterila", s-a plans presedintele. Traian Basescu a mai cerut SRI sa devina mai transparent.
La cererile presedintelui Basescu, directorul SRI, George Cristian Maior, a raspuns extrem de relaxat. Seful SRI a explicat ca demilitarizarea SRI este un obiectiv fundamental, dar e de competenta Parlamentului, nu a conducerii SRI. La recomandarea de crestere a transparentei, Maior a raspuns ca "suntem totusi SRI, nu Serviciul de Informatii Publice", si a atras atentia ca in ultimul timp exista o adevarata "manie a desecretizarii, ceruta permanent de foarte multa lume". Directorul SRI a sustinut ca desecretizarea unui document "scos din context" si facut public "poate echivala cu o dezinformare". Directorul SRI a asigurat ca "nu dorim puteri sporite", ci doar "acele parghii" care sa-i permita indeplinirea misiunilor. George Cristian Maior s-a plans ca, in ultimii ani, bugetul SRI a fost "mult diminuat fata de atributiile Serviciului si fata de solicitarile venite din partea beneficiarilor", fiind afectata si situatia sociala a angajatilor SRI. Anul trecut, Serviciul a trimis beneficiarilor legali peste zece mii de documente de informare, cele mai multe fiind adresate "Guvernului si structurilor executive". Cel mai important esec din anul 2006 recunoscut public de directorul SRI a fost fuga din Romania a lui Omar Hayssam. Evenimentul a fost caracterizat de George Cristian Maior drept "un insucces pentru intregul sistem de siguranta nationala", dar un "insucces punctual".
Basescu propune ca directorul SRI sa fie mereu din Opozitie
Presedintele Traian Basescu a propus ieri ca directorul SRI sa fie numit pe viitor numai din randurile partidelor din Opozitie. "As vrea ca acest sistem sa fie perpetuat si in urmatoarele legislaturi", a spus seful statului. Declaratia a fost facuta la reuniunea de bilant a SRI, al carui director, George Cristian Maior, a fost ales anul trecut de Basescu din randurile PSD. Traian Basescu a explicat ca gestul lui a fost o reactie la faptul ca "intotdeauna Puterea a fost suspectata ca utilizeaza Serviciul in interesul ei, desi aceasta situatie fusese depasita de multi ani". Formarea unei traditii in numirea la SRI a unui director din randurile Opozitiei va avea ca efect "credibilizarea Serviciului" si va demonstra ca SRI este "nealiniat politic", a spus presedintele Basescu. In momentul cand Basescu a numit un director al SRI din randurile PSD, atitudinea lui a fost calificata drept o sfidare la adresa PNL, partidul aflat la guvernare alaturi de PD, si ca un semn de apropiere a Partidului Democrat de PSD.
Nu voi negocia nici majoritati politice, nici voturi pentru actiunea de suspendare a presedintelui".
Traian Basescu a recunoscut ca, in acest moment, in Romania exista o "tensiune politica extrem de inalta", care ar avea trei cauze principale: procesul de predare a arhivelor Securitatii, cererile privind condamnarea comunismului si faptul ca "tot mai multi oameni importanti ajung sa se intalneasca cu procurorii".
Seful statului a sustinut ca tensiunile politice trebuie depasite "prin desprinderea unor oameni de afaceri de controlul asupra unor decizii politice". Presedintele Basescu a sustinut ca patronii unor trusturi mass-media deruleaza un "sistem de intoxicare" prin "campanii
de presa" impotriva lui, pentru a-l determina sa nu mai vorbeasca despre coruptia din Romania sau pentru a crea impresia ca insusi seful statului este corupt. "Nu voi inceta sa vorbesc", a spus Traian Basescu. Daca anul trecut Basescu raspundea la intrebarile incomode ale presei numindu-i pe ziaristi "gaozari" sau cerandu-le ziaristelor sa se urce pe masa
, ieri seful statului a simtit nevoia sa se apere de acuzatiile din mass-media, desi nu-l intrebase nimeni nimic pe acest subiect. Astfel, seful statului a negat ca ar fi impiedicat restituirea unui restaurant din Herastrau catre proprietarul legitim, pe vremea cand era primarul Capitalei, explicand ca asta nu era atributia primarului general, ci a unui primar de sector. Basescu a dezmintit apoi ca ar fi aprobat furnizarea de curent electric ieftin de la Hidroelectrica pentru ALRO Slatina (informatie lansata in presa de Dan Voiculescu si de Dinu Patriciu), explicand ca acest contract a fost semnat cu un an inainte ca el sa devina presedintele Romaniei si ca semnarea contractului a fost facilitata de inmanarea unei valize cu patru milioane de dolari din partea ALRO catre "domnul Buzaianu" - un om de afaceri din domeniul energiei
. Basescu a confirmat insa ca in domeniul energiei hidroelectrice "e un adevarat dezastru, din pacate sprijinit pe ascuns de oameni politici". Basescu a negat si ca l-ar fi primit la Cotroceni, ca membru al unei delegatii chineze, pe "domnul Niro" (Nicolae Dumitru, multimilionar in euro, patronul unui complex comercial in care functioneaza multe firme din China), afirmand insa ca "Niro" fusese primit la alta institutie, nu la Presedintie. In privinta sursei informatiilor, Basescu a sustinut ca "probabil, cei trecuti in rezerva de la SRI sunt activi in a scrie articole. Dar sunt cei trecuti in rezerva prin 1991-1992".
Dupa aceea, seful statului a cerut imperios ca procesul de restructurare a SRI sa se termine chiar in acest an, prin indeplinirea a doua ultime obiective: debirocratizarea SRI, prin reducerea numarului de trepte intermediare din ierarhia institutiei, si demilitarizarea SRI, prin transformarea cadrelor militare in functionari publici cu statut special. Ambele obiective ar fi fost deja rezolvate, daca legile sigurantei nationale ar fi fost promovate la timp
si nu s-ar fi folosit proiectele acestor legi intr-o "batalie politica sterila", s-a plans presedintele. Traian Basescu a mai cerut SRI sa devina mai transparent.
La cererile presedintelui Basescu, directorul SRI, George Cristian Maior, a raspuns extrem de relaxat. Seful SRI a explicat ca demilitarizarea SRI este un obiectiv fundamental, dar e de competenta Parlamentului, nu a conducerii SRI. La recomandarea de crestere a transparentei, Maior a raspuns ca "suntem totusi SRI, nu Serviciul de Informatii Publice", si a atras atentia ca in ultimul timp exista o adevarata "manie a desecretizarii, ceruta permanent de foarte multa lume". Directorul SRI a sustinut ca desecretizarea unui document "scos din context" si facut public "poate echivala cu o dezinformare". Directorul SRI a asigurat ca "nu dorim puteri sporite", ci doar "acele parghii" care sa-i permita indeplinirea misiunilor. George Cristian Maior s-a plans ca, in ultimii ani, bugetul SRI a fost "mult diminuat fata de atributiile Serviciului si fata de solicitarile venite din partea beneficiarilor", fiind afectata si situatia sociala a angajatilor SRI. Anul trecut, Serviciul a trimis beneficiarilor legali peste zece mii de documente de informare, cele mai multe fiind adresate "Guvernului si structurilor executive". Cel mai important esec din anul 2006 recunoscut public de directorul SRI a fost fuga din Romania a lui Omar Hayssam. Evenimentul a fost caracterizat de George Cristian Maior drept "un insucces pentru intregul sistem de siguranta nationala", dar un "insucces punctual".
Basescu propune ca directorul SRI sa fie mereu din Opozitie
Presedintele Traian Basescu a propus ieri ca directorul SRI sa fie numit pe viitor numai din randurile partidelor din Opozitie. "As vrea ca acest sistem sa fie perpetuat si in urmatoarele legislaturi", a spus seful statului. Declaratia a fost facuta la reuniunea de bilant a SRI, al carui director, George Cristian Maior, a fost ales anul trecut de Basescu din randurile PSD. Traian Basescu a explicat ca gestul lui a fost o reactie la faptul ca "intotdeauna Puterea a fost suspectata ca utilizeaza Serviciul in interesul ei, desi aceasta situatie fusese depasita de multi ani". Formarea unei traditii in numirea la SRI a unui director din randurile Opozitiei va avea ca efect "credibilizarea Serviciului" si va demonstra ca SRI este "nealiniat politic", a spus presedintele Basescu. In momentul cand Basescu a numit un director al SRI din randurile PSD, atitudinea lui a fost calificata drept o sfidare la adresa PNL, partidul aflat la guvernare alaturi de PD, si ca un semn de apropiere a Partidului Democrat de PSD.
Un eurodeputat roman cheama la lupta pentru salvarea tarifelor de roaming ale romanilor si bulgarilor
Eurodeputatul PNL Ovidiu Silaghi va face, marti, un apel in Camera Deputatilor, catre toti liderii partidelor politice, sa isi indemne europarlamentarii sa nu voteze amendamentul care vizeaza introducerea de tarife discriminatorii privind roamingul pentru Romania si Bulgaria. Deputatul arata ca apelul vine ca urmare a amendamentului depus in urma cu cinci zile in Comisia de Afaceri Economice si Financiare (ECON) a Parlamentului European, de o deputata socialista din Grecia. Amendamentul cere aplicarea pentru Romania si Bulgaria a unor tarife mai mari la convorbirile internationale din retelele mobile decat cele utilizate in celelalte state ale UE. In comunicatul lui Silaghi se arata ca autoarea explica inaintarea amendamentului prin faptul ca "piata de telefonie mobila
in aceste tari este imatura si are nevoie de investitii in dezvoltarea retelelor".
Deputatul cere, de asemenea, monitorizarea de catre Comisie a preturilor din piata interna si realizarea unei analize de impact al aplicarii acestei reglementari in termen de doi ani.
in aceste tari este imatura si are nevoie de investitii in dezvoltarea retelelor".
Deputatul cere, de asemenea, monitorizarea de catre Comisie a preturilor din piata interna si realizarea unei analize de impact al aplicarii acestei reglementari in termen de doi ani.
Firmele vor sa-i traga pe dreapta pe independenti
Companiile de taxi vor o micsorare a numarului de licente de la 9.500 la maxim 8.000
Odata ce raman mai putini independenti, tarifele vor urcala 1,8-1,9 lei
Companiile de taximetrie din Bucuresti vor ca numarul actual de licente eliberat de Primarie sa fie redus pentru a se putea opera in conditii de echilibru intre cerere si oferta.
Mai putine licente inseamna mai putine masini pe strada si o diminuare a concurentei care nu permite in prezent practicarea unor tarife mai mari. Daca se va renunta la o parte din actualele licente, patronii companiilor de taximetrie vor putea sa practice atat de "doritele" majorari de tarife. In prezent tariful mediu pe km este de 1,4 lei, iar un tarif considerat "bun" este de 1,8 - 1,9 lei pe km.
In Bucuresti exista 9.500 de licente permanente si 500 sezoniere, dintre care doua treimi sunt atribuite firmelor si o treime persoanelor fizice autorizate. Companiile de taximetrie sunt de acord ca numarul maxim de licente care ar trebui sa ramana este de 8.000, dupa cum arata si studiul de trafic
realizat recent de Primaria Capitalei.
Iar marile companii spun ca ar trebui taiat din numarul de autorizatii acordate independentilor. Acestia, sustin firmele, incalca cel mai frecvent legea prin neutilizarea caselor de marcat, folosirea unor masini in stare precara, fara un ITP valabil, sau angajeaza "la negru" forta de munca pentru a lucra pe masina lor.
"Este esential sa se micsoreze numarul actual de licente pentru a lucra in conditii de echilibru economic si pentru ca posibilitatea de control ar fi mult sporita. Cine ii poate controla acum pe cei aproape 3.000 de independenti daca lucreaza legal sau nu?", se intreaba vicepresedintele Federatiei Romane a Operatorilor de Transport, Niculae Cimbrola.
Problema este insa ca taximetristii independenti doresc, din contra, "sa se dea drumul
la licente", adica Primaria sa elibereze mai multe astfel de acte decat in prezent. De altfel, in repetate randuri reprezentanti ai independentilor au solicitat primarului Videanu sa se suplimenteze numarul de licente, gasind si solutia: transformarea licentelor sezoniere intr-unele permanente.
"Mergem chiar si pe pierdere"
Potrivit lui Cimbrola, numarul mare de licente valabile din Bucuresti face ca gradul de ocupare a unei masini sa fie de doar 60% in cele 12 ore de munca ale unui taximetrist si preturile sa fie scazute, uneori neacoperind nici costurile. Cimbrola este sustinut si de reprezentantii Taxi Meridian si Cobalcescu, care afirma la unison ca trebuie sa se renunte la cel putin 1.500 de licente, in principal cele ale independentilor si ale societatilor mici si in perspectiva sa se opereze la majorari tarifare de pana la 35% pentru a se "merge" pe costuri reale si preturi corecte care sa garanteze un profit rezonabil.
"Cred ca problema se gaseste la firmele mici ce detin 10 - 15 licente si la multi dintre independenti care circula de multe ori cu niste rable de masini sau iau licenta pentru a o inchiria altor firme. Ar trebui sa li se retraga", afirma directorul general Cobalcescu, Nicolae Trusca. Si directorul executiv Meridian, Lucian Marin se declara de acord cu renuntarea la cel putin 1.000 de licente si majorarea tarifului pana la 1,9 lei pe km, imposibil de realizat din cauza "concurentei neloiale pe care o practica cei care detin licente si le inchiriaza altora".
Mesaj catre independenti: renuntati la licenta si angajati-va la noi
O solutie de luat in calcul prin care sa nu se continue situatia actuala de perpetua saracie din randurile celor care muncesc in aceasta breasla este renuntarea la aceasta licenta si orientarea catre un alt loc de munca mai bine remunerat, crede vicepresedintele FORT. "Renuntarea la aceasta licenta nu va insemna pierderea locului de munca pentru taximetrist. El poate oricand sa se angajeze la o alta firma unde sa fie mai bine platit", ofera solutia Cimbrola. Acesta mai crede ca si independentii trebuie sa inteleaga ca nu se mai poate continua cu situatia actuala care conduce la o continua saracie pentru ei, deoarece nici companiile nu le pot oferi salarii mai mari pentru angajare, nici ei nu vor beneficia de acele drepturi sociale garantate printr-un contract de munca. In prezent salariul mediu al unui taximetrist bucurestean este de circa 800 lei brut la care se adauga bonificatii de maximum 30% brut, functie de suma cu care depaseste plafonul lunar stabilit de companie.
Odata ce raman mai putini independenti, tarifele vor urcala 1,8-1,9 lei
Companiile de taximetrie din Bucuresti vor ca numarul actual de licente eliberat de Primarie sa fie redus pentru a se putea opera in conditii de echilibru intre cerere si oferta.
Mai putine licente inseamna mai putine masini pe strada si o diminuare a concurentei care nu permite in prezent practicarea unor tarife mai mari. Daca se va renunta la o parte din actualele licente, patronii companiilor de taximetrie vor putea sa practice atat de "doritele" majorari de tarife. In prezent tariful mediu pe km este de 1,4 lei, iar un tarif considerat "bun" este de 1,8 - 1,9 lei pe km.
In Bucuresti exista 9.500 de licente permanente si 500 sezoniere, dintre care doua treimi sunt atribuite firmelor si o treime persoanelor fizice autorizate. Companiile de taximetrie sunt de acord ca numarul maxim de licente care ar trebui sa ramana este de 8.000, dupa cum arata si studiul de trafic
realizat recent de Primaria Capitalei.
Iar marile companii spun ca ar trebui taiat din numarul de autorizatii acordate independentilor. Acestia, sustin firmele, incalca cel mai frecvent legea prin neutilizarea caselor de marcat, folosirea unor masini in stare precara, fara un ITP valabil, sau angajeaza "la negru" forta de munca pentru a lucra pe masina lor.
"Este esential sa se micsoreze numarul actual de licente pentru a lucra in conditii de echilibru economic si pentru ca posibilitatea de control ar fi mult sporita. Cine ii poate controla acum pe cei aproape 3.000 de independenti daca lucreaza legal sau nu?", se intreaba vicepresedintele Federatiei Romane a Operatorilor de Transport, Niculae Cimbrola.
Problema este insa ca taximetristii independenti doresc, din contra, "sa se dea drumul
la licente", adica Primaria sa elibereze mai multe astfel de acte decat in prezent. De altfel, in repetate randuri reprezentanti ai independentilor au solicitat primarului Videanu sa se suplimenteze numarul de licente, gasind si solutia: transformarea licentelor sezoniere intr-unele permanente.
"Mergem chiar si pe pierdere"
Potrivit lui Cimbrola, numarul mare de licente valabile din Bucuresti face ca gradul de ocupare a unei masini sa fie de doar 60% in cele 12 ore de munca ale unui taximetrist si preturile sa fie scazute, uneori neacoperind nici costurile. Cimbrola este sustinut si de reprezentantii Taxi Meridian si Cobalcescu, care afirma la unison ca trebuie sa se renunte la cel putin 1.500 de licente, in principal cele ale independentilor si ale societatilor mici si in perspectiva sa se opereze la majorari tarifare de pana la 35% pentru a se "merge" pe costuri reale si preturi corecte care sa garanteze un profit rezonabil.
"Cred ca problema se gaseste la firmele mici ce detin 10 - 15 licente si la multi dintre independenti care circula de multe ori cu niste rable de masini sau iau licenta pentru a o inchiria altor firme. Ar trebui sa li se retraga", afirma directorul general Cobalcescu, Nicolae Trusca. Si directorul executiv Meridian, Lucian Marin se declara de acord cu renuntarea la cel putin 1.000 de licente si majorarea tarifului pana la 1,9 lei pe km, imposibil de realizat din cauza "concurentei neloiale pe care o practica cei care detin licente si le inchiriaza altora".
Mesaj catre independenti: renuntati la licenta si angajati-va la noi
O solutie de luat in calcul prin care sa nu se continue situatia actuala de perpetua saracie din randurile celor care muncesc in aceasta breasla este renuntarea la aceasta licenta si orientarea catre un alt loc de munca mai bine remunerat, crede vicepresedintele FORT. "Renuntarea la aceasta licenta nu va insemna pierderea locului de munca pentru taximetrist. El poate oricand sa se angajeze la o alta firma unde sa fie mai bine platit", ofera solutia Cimbrola. Acesta mai crede ca si independentii trebuie sa inteleaga ca nu se mai poate continua cu situatia actuala care conduce la o continua saracie pentru ei, deoarece nici companiile nu le pot oferi salarii mai mari pentru angajare, nici ei nu vor beneficia de acele drepturi sociale garantate printr-un contract de munca. In prezent salariul mediu al unui taximetrist bucurestean este de circa 800 lei brut la care se adauga bonificatii de maximum 30% brut, functie de suma cu care depaseste plafonul lunar stabilit de companie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
