Coreea de Nord a pus din nou pe jar comunitatea internationala, dupa ce vineri a testat o racheta cu raza scurta de actiune.
Potrivit oficialilor sud-coreeni, proiectilul a fost lansat deasupra Marii Galbene, la ora locala 10.30 ( 01.30 GMT), si a cazut, dupa scurt timp, in apa. Guvernul de la Seul a afirmat ca “priveste testul ca pe un exercitiu militar de rutina”. Analistii spun insa ca astfel de operatiuni sint initiate atunci cind o administratie vrea sa transmita un mesaj politic.
Testul de vineri a avut loc la doar o zi dupa ce Phenianul a expulzat managerii sud-coreeni de la un parc industrial comun, desfasurat in apropierea granitei. Gestul autoritatilor nord-coreene e vazut ca un protest fata de recentele declaratii ale Seulului, potrivit carora “progresul parcului industrial va fi direct proportional cu eforturile de denuclearizare ale Phenianului”.
In plus
, administratia nord-coreeana a avertizat Washingtonul sa nu mai ridice pretentii exagerate cu privire la programul sau nuclear. In caz contrar, oficialii din Phenian ar putea intirzia aplicarea unui acord de desfiintare a facilitatilor atomice, incheiat la finele anului trecut.
vineri, 27 martie 2009
Un nou început în relaţiile dintre UE şi Rusia
u mai puţin de o săptămână înaintea summit-ului NATO de la Bucureşti, Marea Britanie şi Franţa au cerut partenerilor europeni să permită un nou început în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Într-o scrisoare comună care a fost discutată de miniştrii de externe europeni la reuniunea informală de la Brdo, în Slovenia, miniştrii David Milliband şi Bernard Kouchner declară că Uniunea Europeană ar trebui să înceapă rapid convorbiri cu Federaţia Rusă asupra unui acord cuprinzător, convorbiri blocate până acum de opoziţia Poloniei şi Lituaniei.
Scrisoarea, semnată de ministrul britanic de externe, David Milliband şi de cel francez, Bernard Kouchner, văzută de BBC, spune că Uniunea Europeană trebuie să salute promisiunea preşedintelui ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, că va promova domnia legii în ţara sa, dar şi că Uniunea Europeană trebuie să judece Moscova în funcţie de acţiunile sale şi de felul în care a înţeles să-şi respecte angajamentele internaţionale.
Documentul
avertizează că Rusia se foloseşte de disensiunile dintre statele membre drept care autorii scrisorii pledează pentru poziţii mai ferme şi mai consistente ale Uniunii Europene ca întreg.
Prima întâlnire a liderilor europeni cu noul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev va avea loc în luna iunie, în Siberia.
Între timp, se pare că marea majoritate a statelor europene înclină spre înlăturarea actualului blocaj în relaţia cu Rusia.
Odată cu schimbarea guvernului în Polonia şi rezolvarea embargoului rusesc asupra produselor din carne poloneze, Varşovia a renunţat la poziţia sa intransigentă faţă de Rusia.
Lituania îşi menţine însă obiecţiile; vrea asigurări că Moscova nu va înceta livrările de combustibil către rafinăriile sale, dar pledează în continuare pentru o atitudine mai fermă a Uniunii Europene faţă de politica Rusiei în regiunile separatiste din Georgia şi Moldova.
Scrisoarea, semnată de ministrul britanic de externe, David Milliband şi de cel francez, Bernard Kouchner, văzută de BBC, spune că Uniunea Europeană trebuie să salute promisiunea preşedintelui ales al Rusiei, Dmitri Medvedev, că va promova domnia legii în ţara sa, dar şi că Uniunea Europeană trebuie să judece Moscova în funcţie de acţiunile sale şi de felul în care a înţeles să-şi respecte angajamentele internaţionale.
Documentul
avertizează că Rusia se foloseşte de disensiunile dintre statele membre drept care autorii scrisorii pledează pentru poziţii mai ferme şi mai consistente ale Uniunii Europene ca întreg.
Prima întâlnire a liderilor europeni cu noul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev va avea loc în luna iunie, în Siberia.
Între timp, se pare că marea majoritate a statelor europene înclină spre înlăturarea actualului blocaj în relaţia cu Rusia.
Odată cu schimbarea guvernului în Polonia şi rezolvarea embargoului rusesc asupra produselor din carne poloneze, Varşovia a renunţat la poziţia sa intransigentă faţă de Rusia.
Lituania îşi menţine însă obiecţiile; vrea asigurări că Moscova nu va înceta livrările de combustibil către rafinăriile sale, dar pledează în continuare pentru o atitudine mai fermă a Uniunii Europene faţă de politica Rusiei în regiunile separatiste din Georgia şi Moldova.
Pentagonul îşi inventariază armele nucleare să vadă câte îi lipsesc
rmata americană nu se află într-o postură foarte confortabilă, după ce în toamna lui 2006 a trimis Taiwanului dispozitive pentru rachetele balistice în locul unor baterii de elicopter, dar a realizat eroarea abia săptămâna trecută. Pe lângă penibilul situaţiei, chestiunea este extrem de gravă în condiţiile în care China consideră că Taiwanul face parte din teritoriul său, deşi s-au separat în urma războiului civil din 1949.
În plus
, Beijingul s-a opus vehement vânzării de arme americane către Taipei şi a ameninţat cu atacarea insulei dacă îşi declară independenţa. Washingtonul a sugerat că într-o asemenea eventualitate se va implica militar pentru a proteja Taiwanul. Secretarul american al Apărării, Robert Gates a ordonat armatei să efectueze un inventar complet al tuturor armelor nucleare şi să întocmească un raport care va fi gata în circa două luni. Gates a mai cerut şi unui ofiţer de marină să investigheze cazul.
PENTAGONUL SE ÎNCURCĂ ÎN DIRECTIVE
La începutul săptămânii, Pentagonul declara că nu este vorba de material nuclear şi că parte din dispozitive au fost returnate Statelor Unite. Potrivit unui oficial taiwanez din sectorul apărării, citate de Rompres, SUA au solicitat iniţial Taiwanului să caseze componentele de rachetă trimise în mod eronat în insulă, iar ulterior le-au cerut înapoi, după ce oficialii de la Pentagon au realizat că acestea fac parte din categoria echipamentelor sensibile. Wu Wei-Rong, director general al biroului de armament taiwanez, a declarat miercuri că SUA au solicitat returnarea dispozitivelor expediate abia după ce au realizat gravitatea erorii comise. Dispozitivele au fost concepute pentru a fi folosite la rachetele strategice nucleare Minuteman şi fac parte din mecanismul de detonare, fără a conţine însă materiale nucleare.
Comentariile oficialului taiwanez riscă să agraveze stânjeneala pentru gafa comisă de autorităţile americane. Mai mult, Taiwanul a semnalat greşeala, dar din cauza unei probleme de comunicare de doi ani, administraţia SUA a înţeles abia recent amploarea erorii comise. Transportul
greşit către Taiwan este a doua gafă în care este implicată armata americană în ultimul an. Vara trecută, în luna august, un bombardier B-52 a zburat deasupra mai multor state americane înarmat cu şase rachete nucleare de croazieră, fără ca piloţii să fie informaţi, reaminteşte BBC.
În plus
, Beijingul s-a opus vehement vânzării de arme americane către Taipei şi a ameninţat cu atacarea insulei dacă îşi declară independenţa. Washingtonul a sugerat că într-o asemenea eventualitate se va implica militar pentru a proteja Taiwanul. Secretarul american al Apărării, Robert Gates a ordonat armatei să efectueze un inventar complet al tuturor armelor nucleare şi să întocmească un raport care va fi gata în circa două luni. Gates a mai cerut şi unui ofiţer de marină să investigheze cazul.
PENTAGONUL SE ÎNCURCĂ ÎN DIRECTIVE
La începutul săptămânii, Pentagonul declara că nu este vorba de material nuclear şi că parte din dispozitive au fost returnate Statelor Unite. Potrivit unui oficial taiwanez din sectorul apărării, citate de Rompres, SUA au solicitat iniţial Taiwanului să caseze componentele de rachetă trimise în mod eronat în insulă, iar ulterior le-au cerut înapoi, după ce oficialii de la Pentagon au realizat că acestea fac parte din categoria echipamentelor sensibile. Wu Wei-Rong, director general al biroului de armament taiwanez, a declarat miercuri că SUA au solicitat returnarea dispozitivelor expediate abia după ce au realizat gravitatea erorii comise. Dispozitivele au fost concepute pentru a fi folosite la rachetele strategice nucleare Minuteman şi fac parte din mecanismul de detonare, fără a conţine însă materiale nucleare.
Comentariile oficialului taiwanez riscă să agraveze stânjeneala pentru gafa comisă de autorităţile americane. Mai mult, Taiwanul a semnalat greşeala, dar din cauza unei probleme de comunicare de doi ani, administraţia SUA a înţeles abia recent amploarea erorii comise. Transportul
greşit către Taiwan este a doua gafă în care este implicată armata americană în ultimul an. Vara trecută, în luna august, un bombardier B-52 a zburat deasupra mai multor state americane înarmat cu şase rachete nucleare de croazieră, fără ca piloţii să fie informaţi, reaminteşte BBC.
Un extremist olandez seamănă „Discordie“
Lumea musulmană, indignată după apariţia filmului antiislamist al lui Geert Wilders.
Geert Wilders, politicianul olandez de extremă- dreapta, care anunţa încă de anul trecut că va da publicităţii un film critic la adresa Coranului, şi-a publicat în sfârşit „opera“ pe internet, stârnind replici dure în lumea musulmană, dar numai o reacţie calmă din partea comunităţii islamice din ţara sa.
Scurtmetrajul ce a pus pe jar UE şi NATO cu mult înaintea apariţiei, din cauza reacţiilor pe care le poate genera, a fost publicat joi seara pe site-ul LiveLeak. Aşteptările, cultivate cu abilitate de politicianul extremist prin declaraţii bombastice despre asemănarea dintre fascism şi Islam, au fost însă cu mult peste conţinutul peliculei. „Fitna“ - titlu care în limba arabă înseamnă „discordie“ - este un colaj de imagini şocante, cu scop evident de propagandă.
Atacurile teroriste de la New York, Madrid şi Londra, decapitări de ostatici sau demonstraţii antioccidentale din lumea arabă sunt intercalate cu citate din Coran, care îndeamnă musulmanii la luptă sau segregare de celelalte confesiuni - toate pentru a ilustra „pericolul islamizării“ care, în viziunea politicianului oxigenat, ar ameninţa Globul. Filmul începe şi se încheie cu una dintre controversatele caricaturi daneze cu profetul Mahomed, procedeu artistic care nu a fost însă pe placul caricaturistului danez Kurt Westergaard, care, potrivit AFP, îl va da în judecată pe Wilders pentru încălcarea drepturilor de autor.
Olanda se delimitează
Guvernul olandez, care a încercat în zadar să-l determine pe Wilders să renunţe la film, a respins imediat mesajul extremist. „Acest film echivalează Islamul cu violenţa şi respingem o astfel de interpretare... Credem că singurul său scop este de a ofensa“, a declarat premierul Jan Peter Balkenende, adăugând totodată că „ofensa nu trebuie însă niciodată să fie o scuză pentru agresiuni sau ameninţări“.
Spre deosebire de reacţia violentă care a urmat asasinării regizorului Theo van Gogh de către un radical musulman în 2004, Olanda a rămas calmă joi seara şi vineri. Comunitatea musulmană a reacţionat reţinut, cu un apel la calm adresat şi musulmanilor din restul lumii. Denunţări ale scurtmetrajului au venit şi din partea Consiliului Europei şi a preşedinţiei slovene a UE. Iranul şi ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din lume - fosta colonie olandeză Indonezia - au condamnat oficial filmul.
Geert Wilders, politicianul olandez de extremă- dreapta, care anunţa încă de anul trecut că va da publicităţii un film critic la adresa Coranului, şi-a publicat în sfârşit „opera“ pe internet, stârnind replici dure în lumea musulmană, dar numai o reacţie calmă din partea comunităţii islamice din ţara sa.
Scurtmetrajul ce a pus pe jar UE şi NATO cu mult înaintea apariţiei, din cauza reacţiilor pe care le poate genera, a fost publicat joi seara pe site-ul LiveLeak. Aşteptările, cultivate cu abilitate de politicianul extremist prin declaraţii bombastice despre asemănarea dintre fascism şi Islam, au fost însă cu mult peste conţinutul peliculei. „Fitna“ - titlu care în limba arabă înseamnă „discordie“ - este un colaj de imagini şocante, cu scop evident de propagandă.
Atacurile teroriste de la New York, Madrid şi Londra, decapitări de ostatici sau demonstraţii antioccidentale din lumea arabă sunt intercalate cu citate din Coran, care îndeamnă musulmanii la luptă sau segregare de celelalte confesiuni - toate pentru a ilustra „pericolul islamizării“ care, în viziunea politicianului oxigenat, ar ameninţa Globul. Filmul începe şi se încheie cu una dintre controversatele caricaturi daneze cu profetul Mahomed, procedeu artistic care nu a fost însă pe placul caricaturistului danez Kurt Westergaard, care, potrivit AFP, îl va da în judecată pe Wilders pentru încălcarea drepturilor de autor.
Olanda se delimitează
Guvernul olandez, care a încercat în zadar să-l determine pe Wilders să renunţe la film, a respins imediat mesajul extremist. „Acest film echivalează Islamul cu violenţa şi respingem o astfel de interpretare... Credem că singurul său scop este de a ofensa“, a declarat premierul Jan Peter Balkenende, adăugând totodată că „ofensa nu trebuie însă niciodată să fie o scuză pentru agresiuni sau ameninţări“.
Spre deosebire de reacţia violentă care a urmat asasinării regizorului Theo van Gogh de către un radical musulman în 2004, Olanda a rămas calmă joi seara şi vineri. Comunitatea musulmană a reacţionat reţinut, cu un apel la calm adresat şi musulmanilor din restul lumii. Denunţări ale scurtmetrajului au venit şi din partea Consiliului Europei şi a preşedinţiei slovene a UE. Iranul şi ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din lume - fosta colonie olandeză Indonezia - au condamnat oficial filmul.
Antisemitism public la Budapesta
Presa maghiara s-a inflamat dupa publicarea in cotidianul conservator Magyar Hirlap a unui articol apreciat de comentatori ca fiind unul "violent antisemit", informeaza publicatia de limba engleza Budapest Times.
Autorul articolului este ziaristul Zsolt Bayer - care s-a facut cunoscut in Romania prin faptul ca a devenit de doua ori persona non-grata pentru activitati care aduceau atingere sigurantei nationale. Zsolt Bayer afirma in articolul din Magyar Hirlap ca "In 1967 jurnalistii evrei din Budapesta condamnau Israelul. Astazi aceiasi jurnalisti evrei de la Budapesta condamna arabii si principalul partid de opozitie Fidesz, laolalta cu noi toti. Deoarece ei ne urasc pe noi mai mult decat ii uram noi pe ei". In reactie la acest articol, primarul Budapestei Gabor Demszky a declarat ca a luat decizia de a incheia abonamentul primariei la Magyar Hirlap si ca nu va mai acorda interviuri acestui ziar. Proprietarul cotidianului, Gabor Szeles, a facut publica o declaratie in care afirma ca nu exista nici un fel de scuza pentru formele extreme de exprimare, inclusiv antisemitism, insa precizeaza ca trebuie evitata o eventuala vanatoare de vrajitoare si ca este convins ca acest scandal este alimentat artificial. Antisemitismul maghiarilor care si-au poreclit propria capitala Judapest este in crestere, releva analistii, mai ales dupa infiintarea gruparii paramilitare Garda Maghiara, contestata de comunitatile evreiesti si tiganesti si foarte activa in Voivodina si Romania unde intareste randurile militantilor pentru "autonomie teritoriala".
Autorul articolului este ziaristul Zsolt Bayer - care s-a facut cunoscut in Romania prin faptul ca a devenit de doua ori persona non-grata pentru activitati care aduceau atingere sigurantei nationale. Zsolt Bayer afirma in articolul din Magyar Hirlap ca "In 1967 jurnalistii evrei din Budapesta condamnau Israelul. Astazi aceiasi jurnalisti evrei de la Budapesta condamna arabii si principalul partid de opozitie Fidesz, laolalta cu noi toti. Deoarece ei ne urasc pe noi mai mult decat ii uram noi pe ei". In reactie la acest articol, primarul Budapestei Gabor Demszky a declarat ca a luat decizia de a incheia abonamentul primariei la Magyar Hirlap si ca nu va mai acorda interviuri acestui ziar. Proprietarul cotidianului, Gabor Szeles, a facut publica o declaratie in care afirma ca nu exista nici un fel de scuza pentru formele extreme de exprimare, inclusiv antisemitism, insa precizeaza ca trebuie evitata o eventuala vanatoare de vrajitoare si ca este convins ca acest scandal este alimentat artificial. Antisemitismul maghiarilor care si-au poreclit propria capitala Judapest este in crestere, releva analistii, mai ales dupa infiintarea gruparii paramilitare Garda Maghiara, contestata de comunitatile evreiesti si tiganesti si foarte activa in Voivodina si Romania unde intareste randurile militantilor pentru "autonomie teritoriala".
Nasul si finul, sefii campaniei electorale a PD-L
Actualul primar al Capitalei, Adriean Videanu, si edilul sectorului 3, Liviu Negoita, vor conduce campania PD-L la alegerile locale, in cazul in care Vasile Blaga va candida
la Bucuresti.
Daca secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, va fi candidatul partidului pentru Primaria municipiului Bucuresti, va trebui sa cedeze altui coleg de partid rolul de sef al campaniei
electorale. Potrivit unor surse din conducerea PD-L, atributiile vor fi preluate de actualul primar al Capitalei, Adriean Videanu.
Din 2000 pina in prezent, Blaga a fost conducatorul tuturor campaniilor prin care a trecut partidul, avindu-l adjunct pe Videanu. Daca actualul edil al Capitalei va prelua aceste atributii de la Blaga, va face echipa la nivel national cu vicepresedintele Gheorghe Flutur, care va avea in sarcina organizarea campaniei in judetele din zona Moldovei.
Miza acestor alegeri va ramine insa Capitala, iar seful campaniei pe Bucuresti va fi Liviu Negoita, primarul sectorului 3.
Cum Flutur este la rindul sau candidat in aceste alegeri, luptindu-se pentru sefia Consiliului Judetean Suceava, practic, campania la locale a PD-L va fi condusa de Videanu si de Negoita, adica in familie (Videanu este nasul de cununie al lui Negoita). Potrivit acelorasi surse, cel mai probabil, candidatul PD-L la Primaria Bucurestiului va fi Vasile Blaga.
Anuntul nu a fost facut inca oficial de catre liderii partidului, insa Blaga si-ar fi exprimat deja, in cadrul partidului, dorinta de a candida. Mai mult, spun sursele, strategii partidului au inceput deja sa gindeasca planul de actiune pentru atacarea Primariei Generale de catre Blaga, desi nu a fost inca anuntat oficial drept candidat.
la Bucuresti.
Daca secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, va fi candidatul partidului pentru Primaria municipiului Bucuresti, va trebui sa cedeze altui coleg de partid rolul de sef al campaniei
electorale. Potrivit unor surse din conducerea PD-L, atributiile vor fi preluate de actualul primar al Capitalei, Adriean Videanu.
Din 2000 pina in prezent, Blaga a fost conducatorul tuturor campaniilor prin care a trecut partidul, avindu-l adjunct pe Videanu. Daca actualul edil al Capitalei va prelua aceste atributii de la Blaga, va face echipa la nivel national cu vicepresedintele Gheorghe Flutur, care va avea in sarcina organizarea campaniei in judetele din zona Moldovei.
Miza acestor alegeri va ramine insa Capitala, iar seful campaniei pe Bucuresti va fi Liviu Negoita, primarul sectorului 3.
Cum Flutur este la rindul sau candidat in aceste alegeri, luptindu-se pentru sefia Consiliului Judetean Suceava, practic, campania la locale a PD-L va fi condusa de Videanu si de Negoita, adica in familie (Videanu este nasul de cununie al lui Negoita). Potrivit acelorasi surse, cel mai probabil, candidatul PD-L la Primaria Bucurestiului va fi Vasile Blaga.
Anuntul nu a fost facut inca oficial de catre liderii partidului, insa Blaga si-ar fi exprimat deja, in cadrul partidului, dorinta de a candida. Mai mult, spun sursele, strategii partidului au inceput deja sa gindeasca planul de actiune pentru atacarea Primariei Generale de catre Blaga, desi nu a fost inca anuntat oficial drept candidat.
Iliescu: „Fără PSD, s-ar fi dus, dracului, de râpă ţara asta!“
Preşedintele de onoare al social-democraţilor a explicat, într-o vizită electorală, de ce susţine guvernul Tăriceanu.
Acces de sinceritate maximă la Ion Iliescu. Aflat într-o vizită electorală în judeţul Galaţi, acesta şi-a recunoscut meritele în privinţa susţinerii politice a guvernului liberal. „Actualul guvern Tăriceanu nu ar fi rezistat fără susţinerea PSD. I-am sprijinit ca să fie stabilitate. Dacă-i lăsam să guverneze numai cu ciondăneala dintre Palate, s-ar fi dus, dracului, de râpă ţara asta!“, a afirmat convins Ion Iliescu.
Aceasta este prima declaraţie prin care şi-a asumat deschis susţinerea guvernului Tăriceanu, oferind totodată şi o explicaţie pentru apropierea de liberali. Ion Iliescu a fost acuzat în mai multe rânduri, chiar de colegii săi de partid, că este cauza menţinerii actualului guvern. Postura de sprijinitor al executivului şi-a câştigat-o toamna trecută, cu ocazia moţiunii de cenzură depuse de PSD.
Atunci, Iliescu a creat în rândul parlamentarilor social-democraţi un puternic curent antimoţiune votând în favoarea guvernului. Apropierea de liberali s-a văzut şi la desele întâlniri de taină avute cu premierul Tăriceanu şi cu ceilalţi lideri PNL. Şi la aceste discuţii, dar şi public, Iliescu a îndemnat şi a insistat pentru formarea unei „alianţe pentru izolarea lui Băsescu“.
„PSD luptă împotriva sărăciei“
Declaraţiile sale privind susţinerea acordată de PSD guvernului PNL fac parte dintr-un şir mai lung de consideraţii despre „destrămarea dreptei“. Toate aceste afirmaţii au fost făcute joi seară, în comuna Pechea, cu ocazia lansării candidatului PSD la primărie. Preşedintele de onoare al social-democraţilor a ţinut să remarce că, la fel ca în perioada 1996-2000, „dreapta nu a rezistat unită după alegerile din 2004“.
După ce a consemnat această stare de fapt, Iliescu a lansat câteva săgeţi către „elita îmbogăţită a dreptei“, cu referiri directe la PDL. „E partid de dreapta. Iar partid de dreapta înseamnă partid al îmbogăţiţilor. Asta face diferenţa între stânga şi dreapta“, a afirmat Iliescu, care a subliniat
în schimb că „PSD este partidul care luptă împotriva sărăciei“.
Acces de sinceritate maximă la Ion Iliescu. Aflat într-o vizită electorală în judeţul Galaţi, acesta şi-a recunoscut meritele în privinţa susţinerii politice a guvernului liberal. „Actualul guvern Tăriceanu nu ar fi rezistat fără susţinerea PSD. I-am sprijinit ca să fie stabilitate. Dacă-i lăsam să guverneze numai cu ciondăneala dintre Palate, s-ar fi dus, dracului, de râpă ţara asta!“, a afirmat convins Ion Iliescu.
Aceasta este prima declaraţie prin care şi-a asumat deschis susţinerea guvernului Tăriceanu, oferind totodată şi o explicaţie pentru apropierea de liberali. Ion Iliescu a fost acuzat în mai multe rânduri, chiar de colegii săi de partid, că este cauza menţinerii actualului guvern. Postura de sprijinitor al executivului şi-a câştigat-o toamna trecută, cu ocazia moţiunii de cenzură depuse de PSD.
Atunci, Iliescu a creat în rândul parlamentarilor social-democraţi un puternic curent antimoţiune votând în favoarea guvernului. Apropierea de liberali s-a văzut şi la desele întâlniri de taină avute cu premierul Tăriceanu şi cu ceilalţi lideri PNL. Şi la aceste discuţii, dar şi public, Iliescu a îndemnat şi a insistat pentru formarea unei „alianţe pentru izolarea lui Băsescu“.
„PSD luptă împotriva sărăciei“
Declaraţiile sale privind susţinerea acordată de PSD guvernului PNL fac parte dintr-un şir mai lung de consideraţii despre „destrămarea dreptei“. Toate aceste afirmaţii au fost făcute joi seară, în comuna Pechea, cu ocazia lansării candidatului PSD la primărie. Preşedintele de onoare al social-democraţilor a ţinut să remarce că, la fel ca în perioada 1996-2000, „dreapta nu a rezistat unită după alegerile din 2004“.
După ce a consemnat această stare de fapt, Iliescu a lansat câteva săgeţi către „elita îmbogăţită a dreptei“, cu referiri directe la PDL. „E partid de dreapta. Iar partid de dreapta înseamnă partid al îmbogăţiţilor. Asta face diferenţa între stânga şi dreapta“, a afirmat Iliescu, care a subliniat
în schimb că „PSD este partidul care luptă împotriva sărăciei“.
Iliescu: Beţia puterii te face cocoş, maimuţă, leu şi la final porc
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a întâlnit cu localnicii din comuna gălăţeană Pechea, în prezenţa membrilor Biroului Judeţean PSD Galaţi şi a preşedintelui Organizaţiei municipale a social-democraţilor, Dumitru Nicolae. Fostul preşedinte al României a fost întâmpinat cu pâine şi sare, după care a intrat în Căminul Cultural, în care s-au adunat circa 300 de localnici. Iliescu a început prin a-i critica pe politicienii ajunşi vremelnic, la putere, comparând „beţia puterii“ cu cea provocată de alcool.
Liderul social-democrat a explicat că beţia puterii „te duce prin toate etapele: la început eşti cocoş, apoi maimuţă, apoi leu şi la urmă porc“, a spus Iliescu. Preşedintele de onoare al PSD a criticat PNL-ul, spunând că, fără susţinerea PSD, „Guvernul Tăriceanu nu ar fi rezistat şi s-ar fi dus dracului, de râpă, ţara asta“. Cât priveşte scandalul caselor RAPPS, Ion Iliescu a precizat că, deşi în calitate de fost şef de stat ar fi avut dreptul, nu beneficiază de o locuinţă ale cărei cheltuieli să fie suportate de stat, aşa cum se întâmplă în acest moment în cazul Regelui Mihai, al lui Emil Constantinescu şi al lui Traian Băsescu.
Recomandând localnicilor din Pechea să îl voteze pe actualul primar, Vasile Manea, pentru al treilea mandat, Ion Iliescu a recunoscut că şi PSD are „uscăturile lui“, dar, a apreciat el, până la urmă, candidaţii social-democraţi sunt mai buni decât cei ai altor partide. Astăzi, Ion Iliescu este la Galaţi, unde participă la un simpozion pe probleme de mediu, alături de Mircea Geaonă şi Adrian Năstase.
Liderul social-democrat a explicat că beţia puterii „te duce prin toate etapele: la început eşti cocoş, apoi maimuţă, apoi leu şi la urmă porc“, a spus Iliescu. Preşedintele de onoare al PSD a criticat PNL-ul, spunând că, fără susţinerea PSD, „Guvernul Tăriceanu nu ar fi rezistat şi s-ar fi dus dracului, de râpă, ţara asta“. Cât priveşte scandalul caselor RAPPS, Ion Iliescu a precizat că, deşi în calitate de fost şef de stat ar fi avut dreptul, nu beneficiază de o locuinţă ale cărei cheltuieli să fie suportate de stat, aşa cum se întâmplă în acest moment în cazul Regelui Mihai, al lui Emil Constantinescu şi al lui Traian Băsescu.
Recomandând localnicilor din Pechea să îl voteze pe actualul primar, Vasile Manea, pentru al treilea mandat, Ion Iliescu a recunoscut că şi PSD are „uscăturile lui“, dar, a apreciat el, până la urmă, candidaţii social-democraţi sunt mai buni decât cei ai altor partide. Astăzi, Ion Iliescu este la Galaţi, unde participă la un simpozion pe probleme de mediu, alături de Mircea Geaonă şi Adrian Năstase.
România doreşte un scut antirachetă complementar
România are la rândul ei propriile planuri în privinţa rezultatelor reuniunii NATO.
Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat la BBC că România va pleda pentru ajungerea la un acord legat de nevoia instalării unui scut antirachetă complementar celui pe care Statele Unite intenţionează să îl amplaseze în Polonia şi Republica Cehă. Motivul: România doreşte ca NATO să îi asigure o securitate egală cu cea a altor state membre, iar scutul Statelor Unite nu e suficient
"Iniţiativa SUA de a amplasa sisteme antirachetă în Polonia şi în Cehia are efectul de a asigura într-o proporţie de aproape 80% teritoriile tuturor ţărilor membre ale NATO împotriva unui atac cu rachete”.
“Între cei 20% care nu se regăsesc în raza de acţiune a sistemului se află mai multe state din sudul Alianţei Nord-Atlantice printre care, evident, şi România, Bulgaria, Turcia, Grecia şi cam astea sunt cele care nu sunt acoperite”.
“În opinia noastră, principiul solidarităţii ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi principiul indivizibilităţii securităţii impun ca la nivelul NATO să completăm această iniţiativă a SUA printr-un sistem care să permită acoperirea integrală a teritoriilor tuturor ţărilor din Alianţă Nord-Atlantică", spune la BBC ministrul Apărării Teodor Meleşcanu.
Ascultaţi interviul cu Teodor Meleşcanu
Agenda summitului
Programul summitului NATO va fi ţinut secret până în ultimele minute. Agenda însă nu mai este o necunoscută.
În principal se ştie că se vor discuta extinderea NATO şi situaţia din Afganistan.
Dacă în cazul Afganistanului se conturează un consens privind adoptarea unei strategii de dezvoltare a ţării - care ar putea include şi trimiterea de noi trupe - în cazul extinderii deciziile vor fi mai delicate.
Dacă în cazul aderării Albaniei şi Croaţiei cărţile par să fie deja făcute, în cazul Macedoniei Grecia avertizează cu vetoul.
Pe de-o parte, noi suntem conştienţi (...) că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii
Adrian Cioroianu
Dar cel mai delicat subiect e de departe cel legat de invitarea Ucrainei şi Georgiei în anticamera NATO.
Dacă la Bucureşti cele două state din fosta URSS vor primi foaia de parcurs sau Planul de Preaderare, Rusia nu va rămâne nepăsătoare.
Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a avertizat azi din nou că "ar fi nevoie nu de o extindere mecanică pe care am moştenit-o din epoca Războiului Rece, ci să ne unim eforturile".
Mai mult, Serghei Lavrov a spus că în cazul în care Georgia ar vrea să obţină sprijin NATO pentru a soluţionarea prin forţă a conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia, "e un joc periculos", "cu focul".
Declaraţia vine după ce şi Duma rusă a propus guvernului să ia în calcul recunoaşterea independenţei celor două regiuni georgiene.
Comentând la BBC subiectul, ministrul de externe român, Adrian Cioroianu, a lăsat să se înţeleagă că NATO nu poate juca după cum dictează Moscova în acest subiect.
“Preşedintele desemnat al Rusiei, Medvedev, a spus că a include Georgia şi Ucraina pe harta Membership Action Plan ar fi îndreptată împotriva intereselor de securitate ale Rusiei”.
“Pe de-o parte, noi suntem conştienţi – ca toţi aliaţii noştri – că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii”, a spus la BBC Adrian Cioroianu.
Dacă preşedintele american George Bush a declarat din nou joi, la televiziunea publică din România, că susţine perspectiva aderării Ucrainei şi Georgiei, nu toate ţările membre NATO sunt de acord.
Franţa are rezerve, Germania spune că relaţiile cu Rusia nu trebuie slăbite -
Rusia care în plus
mai are o armă: gazul rusesc de care depind nu doar Georgia şi Ucraina, dar şi ţările Uniunii Europene.
Moscova nu a ezitat, de această dată în cazul Ucrainei, să vorbească şi de uzul armelor.
Întrebat de posibila aderare a acestei ţări la NATO, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin a declarat că "este infricoşător chiar şi să mă gândesc că Rusia, în replică la o posibilă desfăşurare a scutului antirachetă în Ucraina ar trebui să îşi îndrepte rachetele de ofensivă spre Ucraina".
Scutul antirachetă
Rachetă
Scutul antirachetă va fi un subiect pe agenda summitului
Scutul antirachetă, cel al Statelor Unite în Cehia şi Polonia, dar şi cel al NATO în zona Mării Negre, este un alt posibil subiect pe agenda summitului de la Bucureşti.
Acesta va începe miercuri, doi aprilie, cu un dineu de lucru şi va fi precedat de întrevederile preşedintelui George Bush cu omologul său român Traian Băsescu la Constanţa, şi cu secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer.
Deciziile cu privire la extinderea NATO se vor lua pe trei aprilie, când este programată şi reuniunea cu cele 23 de state partenere NATO şi discuţia privind situaţia din Afganistan.
Vineri, în ultima zi a summitului, e programată reuniunea NATO-Ucraina şi NATO-Rusia.
Surse oficiale de la Kremlin au declarat la BBC Moscova că prezenţa lui Vladimir Putin la summit este mai mult decât sigură.
Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat la BBC că România va pleda pentru ajungerea la un acord legat de nevoia instalării unui scut antirachetă complementar celui pe care Statele Unite intenţionează să îl amplaseze în Polonia şi Republica Cehă. Motivul: România doreşte ca NATO să îi asigure o securitate egală cu cea a altor state membre, iar scutul Statelor Unite nu e suficient
"Iniţiativa SUA de a amplasa sisteme antirachetă în Polonia şi în Cehia are efectul de a asigura într-o proporţie de aproape 80% teritoriile tuturor ţărilor membre ale NATO împotriva unui atac cu rachete”.
“Între cei 20% care nu se regăsesc în raza de acţiune a sistemului se află mai multe state din sudul Alianţei Nord-Atlantice printre care, evident, şi România, Bulgaria, Turcia, Grecia şi cam astea sunt cele care nu sunt acoperite”.
“În opinia noastră, principiul solidarităţii ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi principiul indivizibilităţii securităţii impun ca la nivelul NATO să completăm această iniţiativă a SUA printr-un sistem care să permită acoperirea integrală a teritoriilor tuturor ţărilor din Alianţă Nord-Atlantică", spune la BBC ministrul Apărării Teodor Meleşcanu.
Ascultaţi interviul cu Teodor Meleşcanu
Agenda summitului
Programul summitului NATO va fi ţinut secret până în ultimele minute. Agenda însă nu mai este o necunoscută.
În principal se ştie că se vor discuta extinderea NATO şi situaţia din Afganistan.
Dacă în cazul Afganistanului se conturează un consens privind adoptarea unei strategii de dezvoltare a ţării - care ar putea include şi trimiterea de noi trupe - în cazul extinderii deciziile vor fi mai delicate.
Dacă în cazul aderării Albaniei şi Croaţiei cărţile par să fie deja făcute, în cazul Macedoniei Grecia avertizează cu vetoul.
Pe de-o parte, noi suntem conştienţi (...) că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii
Adrian Cioroianu
Dar cel mai delicat subiect e de departe cel legat de invitarea Ucrainei şi Georgiei în anticamera NATO.
Dacă la Bucureşti cele două state din fosta URSS vor primi foaia de parcurs sau Planul de Preaderare, Rusia nu va rămâne nepăsătoare.
Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a avertizat azi din nou că "ar fi nevoie nu de o extindere mecanică pe care am moştenit-o din epoca Războiului Rece, ci să ne unim eforturile".
Mai mult, Serghei Lavrov a spus că în cazul în care Georgia ar vrea să obţină sprijin NATO pentru a soluţionarea prin forţă a conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia, "e un joc periculos", "cu focul".
Declaraţia vine după ce şi Duma rusă a propus guvernului să ia în calcul recunoaşterea independenţei celor două regiuni georgiene.
Comentând la BBC subiectul, ministrul de externe român, Adrian Cioroianu, a lăsat să se înţeleagă că NATO nu poate juca după cum dictează Moscova în acest subiect.
“Preşedintele desemnat al Rusiei, Medvedev, a spus că a include Georgia şi Ucraina pe harta Membership Action Plan ar fi îndreptată împotriva intereselor de securitate ale Rusiei”.
“Pe de-o parte, noi suntem conştienţi – ca toţi aliaţii noştri – că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii”, a spus la BBC Adrian Cioroianu.
Dacă preşedintele american George Bush a declarat din nou joi, la televiziunea publică din România, că susţine perspectiva aderării Ucrainei şi Georgiei, nu toate ţările membre NATO sunt de acord.
Franţa are rezerve, Germania spune că relaţiile cu Rusia nu trebuie slăbite -
Rusia care în plus
mai are o armă: gazul rusesc de care depind nu doar Georgia şi Ucraina, dar şi ţările Uniunii Europene.
Moscova nu a ezitat, de această dată în cazul Ucrainei, să vorbească şi de uzul armelor.
Întrebat de posibila aderare a acestei ţări la NATO, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin a declarat că "este infricoşător chiar şi să mă gândesc că Rusia, în replică la o posibilă desfăşurare a scutului antirachetă în Ucraina ar trebui să îşi îndrepte rachetele de ofensivă spre Ucraina".
Scutul antirachetă
Rachetă
Scutul antirachetă va fi un subiect pe agenda summitului
Scutul antirachetă, cel al Statelor Unite în Cehia şi Polonia, dar şi cel al NATO în zona Mării Negre, este un alt posibil subiect pe agenda summitului de la Bucureşti.
Acesta va începe miercuri, doi aprilie, cu un dineu de lucru şi va fi precedat de întrevederile preşedintelui George Bush cu omologul său român Traian Băsescu la Constanţa, şi cu secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer.
Deciziile cu privire la extinderea NATO se vor lua pe trei aprilie, când este programată şi reuniunea cu cele 23 de state partenere NATO şi discuţia privind situaţia din Afganistan.
Vineri, în ultima zi a summitului, e programată reuniunea NATO-Ucraina şi NATO-Rusia.
Surse oficiale de la Kremlin au declarat la BBC Moscova că prezenţa lui Vladimir Putin la summit este mai mult decât sigură.
Semnal pentru schimbarea conducerii la PNTCD
Puteti identifica mobilul suitei de esecuri ale PNTCD, partid ce in prezent nu depaseste 2%?
E de domeniul evidentei: lipsa liderului de autoritate naturala, capabil sa coaguleze si sa "zideasca". Este nevoie de un lider de vocatie, cu charisma si care trebuie sa fie identificat cu PNTCD, cu valorile si traditia consacrate, de mare demnitate a partidului. Niciodata, in nici o imprejurare, actualii conducatori, Milut si Pavelescu, nu pot fi nici macar banuiti ca ar apartine taranistilor.
Ce forma de conducere credeti ca ar putea fi eficienta?
Se impune organizarea unui Congres extraordinar, solicitat de organizatiile judetene, in conformitate cu prevederile statutului partidului, care sa aleaga pe baza de vot uninominal, o conducere cu adevarat taranista, credibila si capabila sa relanseze mesajul identitar inconfundabil al partidului. Eu vad eficient un Birou National, format din sapte membri si opt supleanti, cu o solidaritate practicata, devotati partidului, cu biografii meritorii, imagine publica buna, moralitate dovedita, care sa fie identificati clar cu PNTCD.
In cazul producerii unei schimbari ce mesaj credeti ca se impune?
Partidul trebuie sa gandeasca si sa lanseze un proiect de aceeasi anvergura ca cel legat de integrarea Romaniei in NATO si UE, pentru perioada postaderare. E o sarcina importanta, care trebuie sa deseneze identitatea noastra ideologica pentru deceniile urmatoare. Mesajul meu catre taranistii autentici: renuntati la resemnare! Reactivati-va in organizatii, porniti campanii
cum numai voi stiti sa faceti, impuneti traditia, onoarea si demnitatea! Cereti convocarea congresului extraordinar!
La Bucuresti, partidul a oferit o surprinzatoare alianta cu PNG condus de Becali. Cum apreciati acest proiect politic?
Nu e o alianta. E o jenanta mezalianta. Zestrea PNTCD este onorabilitatea, alaturi de legitimitatea doctrinara si trecutul eroic. Daca le pierdem, nu mai existam. Pentru partid este o solutie sinucigasa. PNTCD nu castiga nimic. Mai mult, se compromite grav prin aceasta atingere "neigienica".
E de domeniul evidentei: lipsa liderului de autoritate naturala, capabil sa coaguleze si sa "zideasca". Este nevoie de un lider de vocatie, cu charisma si care trebuie sa fie identificat cu PNTCD, cu valorile si traditia consacrate, de mare demnitate a partidului. Niciodata, in nici o imprejurare, actualii conducatori, Milut si Pavelescu, nu pot fi nici macar banuiti ca ar apartine taranistilor.
Ce forma de conducere credeti ca ar putea fi eficienta?
Se impune organizarea unui Congres extraordinar, solicitat de organizatiile judetene, in conformitate cu prevederile statutului partidului, care sa aleaga pe baza de vot uninominal, o conducere cu adevarat taranista, credibila si capabila sa relanseze mesajul identitar inconfundabil al partidului. Eu vad eficient un Birou National, format din sapte membri si opt supleanti, cu o solidaritate practicata, devotati partidului, cu biografii meritorii, imagine publica buna, moralitate dovedita, care sa fie identificati clar cu PNTCD.
In cazul producerii unei schimbari ce mesaj credeti ca se impune?
Partidul trebuie sa gandeasca si sa lanseze un proiect de aceeasi anvergura ca cel legat de integrarea Romaniei in NATO si UE, pentru perioada postaderare. E o sarcina importanta, care trebuie sa deseneze identitatea noastra ideologica pentru deceniile urmatoare. Mesajul meu catre taranistii autentici: renuntati la resemnare! Reactivati-va in organizatii, porniti campanii
cum numai voi stiti sa faceti, impuneti traditia, onoarea si demnitatea! Cereti convocarea congresului extraordinar!
La Bucuresti, partidul a oferit o surprinzatoare alianta cu PNG condus de Becali. Cum apreciati acest proiect politic?
Nu e o alianta. E o jenanta mezalianta. Zestrea PNTCD este onorabilitatea, alaturi de legitimitatea doctrinara si trecutul eroic. Daca le pierdem, nu mai existam. Pentru partid este o solutie sinucigasa. PNTCD nu castiga nimic. Mai mult, se compromite grav prin aceasta atingere "neigienica".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
