Caleidsocop

NaSul" Bonanno moare la 97 de ani Joseph Bonanno, unul dintre capii mafiei din SUA si una dintre sursele de inspiratie ale seriei "Nasul", a murit sambata dimineata in urma unui atac de cord, la varsta de 97 de ani, la spitalul St. Mary din Tucson (Arizona), a anuntat medicul acestuia. Bonanno, sicilian la origine, si-a inceput cariera in Brooklyn, intr-o banda condusa de un prieten al tatalui sau, pentru a deveni, la 26 de ani, cel mai tanar sef al unui "sindicat national al Mafiei", ce opera nu doar in SUA, ci si in America Latina si Caraibe. Arestat si eliberat in repetate randuri, Joe Bonanno a fost "exilat" in Arizona dupa o tentativa esuata de a deveni "capul capilor" mafiilor new-yorkeze in anii '60, perioada cunoscuta ca "razboiul bananelor". Joseph Bonanno a fost primul mafiot "cu rang inalt" care a dezvaluit, in autobiografia "Un om de onoare" din 1983, obiceiurile si structura "traditiei" sale, pe care a numit-o o "intreprindere" capitalista negand existenta unei "institutii numite mafie" si implicarea ei in traficul de droguri sau prostitutie. Albine detectoare de explozibiliOameni de stiinta americani au inceput sa lucreze, la cererea Pentagonului, la un mijloc de dresare a albinelor in vederea detectarii urmelor de explozibil, ceea ce ar putea permite, la un moment dat, si reperarea bombelor, informeaza, luni, cotidianul "New York Times". Proiectul, demarat in urma cu trei ani, este inca in stadiu initial, insa a fost trecuta o etapa. Albinele au fost antrenate mai intai pentru a ajuta la reperarea minelor, iar acum sunt dresate pentru detectarea unui camion in care se afla urme de explozivi. Un laborator de cercetare al aviatiei din Texas a anuntat ca, potrivit testelor recente, simtul olfactiv al albinelor este sigur in proportie de 99 la suta. Astfel, roiuri de albine ar putea fi plasate in apropierea punctelor de control de securitate iar mai tarziu albinele ar putea fi folosite si la reperarea atacurilor biologice sau chimice, potrivit cercetatorilor. Vanatoare de politistiUnsprezece persoane, printre care si doi politisti, au fost ucise, iar alte opt ranite intr-un schimb de focuri intre politisti si un grup de talhari in statul Sinaloa, in nordul Mexicului, a anuntat, sambata seara, agentia Notimex, care l-a citat pe seful politiei municipale din Mazatlan. Un grup de aproximativ 20 de barbati inarmati au atacat, vineri seara, comisariatul din Ajoya, dupa care s-au deplasat in piata principala din oras si au deschis focul asupra politistilor care asigurau protectia, cu ocazia manifestarilor de ziua mamelor. Pentru a se impregna de atmosfera Sankt-Petersburgului Bush citeste Dostoievski Presedintele american, George W. Bush, se pregatese temeinic pentru apropiata sa vizita la Moscova, obiectiv in vederea caruia s-a cufundat in lectura romanelor lui Dostoievski, a anuntat luni seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov. "Presedintele Bush asteapta cu nerabdare sa vina in Rusia. Mi-a marturisit ca citeste Dostoievski pentru a se impregna cu atmosfera Sankt-Petersburgului", a declarat ministrul de externe rus intr-un interviu acordat ziarului "Vremia Novostei". "Acest lucru dovedeste enormul potential al culturii noastre", a adaugat dl. Ivanov, subliniind ca unul dintre obiectivele majore ale mandatului sau este promovarea culturii ruse in strainatate. Summitul Bush-Putin va avea loc in perioada 23-26 mai, liderul de la Kremlin urmand sa-si conduca oaspetele si la Sankt-Petersburg, de unde este originar.

Yasser Arafat, in vizita la Bethleem, Jenin si Nablus

Politia palestiniana din Bethleem a facut ample pregatiri pentru primirea lui Yasser Arafat, la prima sa iesire din Ramallah, dupa mai mult de patru luni. Zeci de politisti au instalat baraje de securitate in jurul Pietei Ieslei, situata in fata Bisericii Nasterii Domnului. Potrivit postului Radio Israel, liderul palestinian va parcurge drumul la bordul unui elicopter pus la dispozitia sa de catre Iordania. Venirea lui la Bethleem a intervenit la trei zile dupa ridicarea asediului impus de armata israeliana timp de 38 de zile asupra Bisericii Nasterii Domnului, o data cu evacuarea ultimilor 123 de palestinieni refugiati in lacasul sfant. La Bethleem, Arafat a vizitat, ieri dimineata, pestera Nasterii Domnului, unde - potrivit traditiei crestine - s-a nascut Iisus Hristos. Grota se afla chiar sub Biserica Nasterii Domnului. In scurta sa vizita, Arafat a fost condus de patriarhul Bisericii greco-ortodoxe Ireniu I si a vizitat apoi Biserica franciscana Sfanta Ecaterina, situata in imediata apropiere a Bisericii Nasterii Domnului. Arafat a vizitat, tot ieri, si localitatile palestiniene Jenin, nu si tabara de refugiati, si Nablus. Un responsabil din Ministerul israelian al Apararii a spus ca Arafat poate circula in voie, dar ca deplasarile acestuia trebuie coordonate cu armata israeliana, care mentine incercuirea in jurul oraselor Ramallah si Jenin si are instalate baraje pe soselele din teritoriile palestiniene.

Romania va propune eliminarea "stagiaturii" pentru viitorii membri NATO

Ar fi prematur si periculos ca Romania sa considere ca lucrurile sunt deja rezolvate si ca invitarea noastra, la Praga, in randurile Aliantei Nord-Atlantice este sigura. Mai sunt cateva luni pana la Praga si mai avem inca multe de facut", a declarat, ieri, la Bucuresti, ministrul roman de externe, Mircea Geoana, intr-o conferinta de presa organizata inaintea reuniunii NATO de la Reykjavik. Totusi, toate semnalele primite de oficialii romani indica posibilitatea unei extinderi cu sapte state, printre care si Romania. Referindu-se la scenariile vehiculate, pana in prezent, referitoare la variantele de formulare a invitatiilor de la Praga, Geoana a opinat ca in acest moment se poate spune ca vor fi lansate invitatii neconditionate, clare, similare celor facute, la Madrid, Poloniei, Ungariei si Cehiei. In cazul unui rezultat favorabil la Praga, ministrul roman de externe a anticipat ca aderarea formala a Romaniei la NATO ar putea avea loc in 2004; negocierea tratatelor de aderare ar dura cam sase luni, dupa care va urma ratificarea acordurilor de aderare de catre parlamentele celor 19 state membre NATO, care poate dura intre un an si un an si jumatate. La intalnirea ministrilor de externe din tarile candidate cu secretarul de stat al SUA, Colin Powell, pe marginea summitului de la Rejkyavik, Romania va propune ca statele acceptate la Praga sa-si asume integral, din primul moment, toate obligatiile ce deriva din calitatea de membru NATO, fara a mai astepta aderarea formala, a spus Geoana. In acelasi timp, Bucurestiul va pleda pentru stabilirea unui calendar "strans si predictibil" pentru aderarea viitorilor membri, astfel ca noii veniti sa-si poata ocupa cat mai repede locul in cadrul Aliantei. Romania doreste, de asemenea, ca tarilor ce nu vor fi invitate sa li se propuna solutii credibile pentru problemele de securitate din Balcanii de vest si din spatiul transcaucazian. Seful diplomatiei romane nu se asteapta ca, la reuniunea ministrilor de externe ai Aliantei de la Rejkyavik sa fie formulate nominalizari clare pentru Praga. Se va discuta insa, pentru prima oara in cadru formal, despre formatul extinderii si se vor evalua, probabil, sansele si realizarile candidatilor, aceasta fiind ultima reuniune oficiala, in acest format, inaintea summitului din noiembrie, de la Praga. La Rejkyavik "se va dezbate, in spatele usilor inchise, modul de extindere al Aliantei", a precizat Geoana. Ministrul roman de externe va prezenta "realizarile recente ale tarii noastre" si va exprima ambitia de a ne accelera pregatirile pentru aderare. "Momentul Praga nu este o linie de finish pentru noi, ci de start, adevaratul inceput, pentru Romania, al integrarii sale in Occident", a subliniat el.

Sharon, invins categoric de ex-premierul Netanyahu

Premierul israelian, Ariel Sharon, a fost invins de Comitetul Central al Likud, care a votat impotriva crearii unui stat palestinian. "O decizie de acest fel ar fi primejdioasa", a spus Sharon, exprimandu-si teama ca ea ar dauna relatiilor cu SUA. Sharon si Benjamin Netanyahu, rivalul sau din partid, s-au confruntat pe fata pe aceasta tema, intr-o atmosfera tumultuoasa. Sharon a propus sa se voteze in sprijinul politicii guvernului, de a lupta contra terorismului, in timp ce Netanyahu a cerut un vot "net" impotriva crearii unui stat palestinian, obtinandu-l din partea Comitetului Likud Fata de acest vot, ministrul de Externe israelian, Shimon Peres, a avertizat, luni, ca Partidul Muncii - al carui reprezentant este - va ramane la guvernare atata timp cat va fi continuat procesul de pace. Totusi, Peres a incercat sa minimalizeze votarea rezolutiei prezentate de aripa radicala a partidului, al carei lider este Netanyahu. Pe de alta parte, liderul palestinian, Yasser Arafat, a apreciat luni ca votul Blocului Likud echivaleaza cu distrugerea acordurilor de la Oslo, declarandu-se totodata "gata sa accepte un stat israelian evreiesc alaturi de viitorul stat palestinian".

Sansele Romaniei - mai mari decat oricand

Cand, cu mai bine de jumatate de secol in urma, lua fiinta NATO, s-a spus ca scopul crearii acestei aliante este "sa-i mentina pe rusi in afara Europei, pe americani inlauntrul ei, iar pe nemti la pamant". Astazi, cand ministrii de externe ai celor 19 tari membre ale aliantei se intrunesc, timp de doua zile, la Reykjavik, capitala Islandei, pentru traditionala reuniune de primavara, formula a incetat de mult sa aiba orice relevanta. Terorismul, si nu Rusia constituie acum, dupa evenimentele din 11 septembrie, amenintarea principala, NATO nemaistiind ce concesii sa faca Moscovei pentru a o implica cat mai mult in lupta impotriva acestei amenintari; americanii sunt nemultumiti de efortul european in aceasta directie; iar de Germania nu se mai teme nimeni. Adaptarea aliantei la conditiile cu totul schimbate, inclusiv o noua extindere, care sa largeasca si consolideze cat mai mult frontul antiterorist, constituie, in prezent, principala preocupare a Americii, ca pilonul de baza al NATO, si agenda reuniunii de la Reykjavik reflecta firesc aceasta preocupare. Pentru Romania este un moment extrem de favorabil de a-si valorifica atuurile geostrategice si militare care o indreptatesc sa fie primita in noul val al extinderii, dupa ce a ratat primul val, fiind atunci socotita, in primul rand de Washington, insuficient pregatita. Acum, dimpotriva, dupa cum comenteaza corespondentul France Presse in capitala americana, SUA vor pleda pentru o extindere cat mai ampla. "Suntem in favoarea unei extinderi robuste. Intre zero si noua candidati care sa fie admisi, inclinam spre un numar cat mai ridicat. Conditiile in acest sens sunt mai prielnice decat oricand", a declarat corespondentului o inalta oficialitate americana, adaugand: "La Reykjavik, mesajul adresat candidatilor de secretarul de stat Colin Powell va fi: Ati facut o treaba buna, dar mai sunt lucruri de facut". Mai mult decat atat, cotidianul islandez MORGUNBLADID publica un interviu cu seful diplomatiei americane, in care acesta avanseaza o lista a favoritelor, nominalizand si Romania, ceea ce nu poate fi decat imbucurator. Nu este mai putin adevarat ca va mai trebui sa asteptam anuntul final, nu chiar pana in noiembrie, cand va avea loc summit-ul de la Praga, dar - potrivit Departamentului de Stat american, a carui opinie e redata de acelasi corespondent amintit mai sus - pana in septembrie, cand vor avea loc alegeri in Slovacia. Selectia definitiva atunci va fi facuta, in functie de rezultatul acestor alegeri, deoarece Slovacia va fi mai mult ca sigur exclusa daca invingator va iesi Vladimir Meciar, socotit ultranationalist. Evident, aceasta nu priveste Romania, care ramane categoric in carti, indiferent daca extinderea se va face in sase (tarile baltice, Slovenia, Romania si Bulgaria) sau in sapte, adica si Slovacia, cum se preconizeaza acum (Albania si Macedonia ramanand pentru valul urmator, ca si Croatia, al carei statut de candidat va fi recunoscut oficial la Reykjavik). Conditii de indeplinit, inaintea ultimului hopCandidatii ramasi in cursa nu se pot considera, insa, de pe acum gata admisi, ci vor mai avea de facut un serios efort inainte de hopul final. In speta, candidatii trebuie sa prezinte "un profil democratic ireprosabil", in vreme ce fortele lor armate trebuie sa fie gata sa indeplineasca misiuni moderne de mentinere a pacii, ca in Balcani, sau de sprijinire a operatiunilor antiteroriste, ca in Afganistan. Alte conditii avute in vedere de Washington si evocate de France Presse sunt "maximum de garantii asupra soliditatii noilor institutii ale acestor tari, asigurarea libertatilor publice si a drepturilor minoritatilor, reglementarea problemelor legate de holocaust (plata de reparatii, restituirea bunurilor evreiesti spoliate etc.)". Washingtonul "pune in special accentul pe lupta contra coruptiei", aspect detectat in majoritatea statelor candidate. "Nu ne asteptam ca aceste tari sa fie perfecte - nici membrii actuali ai NATO nu sunt - dar dorim ca ele sa faca progrese", au tinut - din fericire! - sa precizeze surse ale Departamentului de Stat. In fine, americanii doresc ca tarile candidate sa-si mentina cheltuielile militare la nivelul de 2 la suta din PIB si sa accentueze eforturile de modernizare a structurilor si echipamentelor militare mostenite din epoca sovietica. Simpla parcurgere a acestei liste de conditii enumerate de AFP dovedeste ca Romania se afla pe drumul cel bun, ca ea face parte, inclusiv prin contingentul de 475 militari trimisi in Afganistan, din tarile care se comporta, de pe acum, ca aliati de facto. INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE avanseaza si varianta unei perioade de proba, de 2-3 ani, cu eventualitatea unei prelungiri, pana la definitivarea statutului de membru cu drepturi depline. Chiar daca isi pastreaza anumite rezerve, Moscova nu se mai impotriveste acum noii extinderi, la Reykjavik urmand a fi finalizate documentele de constituire a noului Consiliu NATO-Rusia, care va deveni operational luna viitoare, cand Bush, Putin si Tony Blair se vor intalni cu prilejul summit-ului de la Roma. Consiliul va garanta Rusiei un rol egal cu cei 19 membri ai aliantei in probleme cum ar fi combaterea terorismului ori limitarea armelor de distrugere in masa. Sau, cum a declarat sec secretarul general al Aliantei, George Robertson, inaintea reuniunii din Islanda: "Dupa 60 de ani de divergente intre Rusia si Occident, avem acum un dusman comun, ceea ce a dus la o cooperare stransa la cel mai inalt nivel". Formula de odinioara in baza careia a luat nastere NATO a disparut definitiv.

Accelerarea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria - pe agenda UE

Accelerarea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria se afla pe ordinea de zi a reuniunii ministrilor de externe ai UE, in desfasurare luni si marti la Bruxelles, a anuntat, ieri, la Bucuresti, ministrul roman de externe, Mircea Geoana. Propunerea in acest sens ii apartine sefului diplomatiei elene, Gheorghios Papandreu, beneficiind si de sustinerea presedintiei spaniole a Uniunii. Romania spera ca, pana la summitul UE de la Copenhaga, din decembrie a.c., Cei 15 sa cada de acord asupra unui calendar precis al aderarii pentru cele doua state ramase in afara primului val al extinderii, document care sa includa si precizarea unei date clare pentru aderarea lor la UE.

Locurile la liceu in Bucuresti

Continuam prezentarea numarului de locuri la liceele din Capitala, cursuri de zi, nevocational, urmand ca in editiile urmatoare sa va prezentam numarul de locuri de la licee, filiera vocationala (arte plastice, arhitectura, teologic, pedagogic, sportiv, bilingv): Grup Scolar "Nichita Stanescu": 84 de locuri la matematica-informatica (8,05 este media ultimului intrat in 2001); 28 de locuri la stiinte umane si sociale (7,84); 84 de locuri la tehnologica (7,06); Grup Scolar de Constructii "Anghel Saligny": 140 de locuri la tehnologica (6,72);. Grup Scolar de Constructii "Mihai Bravu": 140 de locuri la tehnologica (6,62); Grup Scolar de Constructii "Elie Radu": 112 locuri la tehnologica (6,59);. Grup Scolar Industrial "Nicolae Teclu": 28 de locuri la matematica-informatica (7,65); 28 de locuri la stiinte ale naturii; 84 de locuri la tehnologica (6,80); Grup Scolar "Benjamin Franklin": 84 de locuri la matematica-informatica (7,62); 112 locuri la stiinte ale naturii (7,20); 84 de locuri la filologie (7,35); Grup Scolar Industrial "Unirea": 28 de locuri la matematica-informatica (7,64); 112 locuri la tehnologica (6,89);. Grup Scolar Industrial "Republica": 28 de locuri la matematica-informatica (7,25); 84 de locuri la tehnologica (6,61); Grup Scolar Industrial "Timpuri Noi": 28 de locuri la tehnologica;. Grup Scolar Industrial Nr. 19 (RATB): 84 de locuri la tehnologica (6,67); Liceul de Metrologie "Traian Vuia": 84 de locuri la matematica-informatica (8,04); 28 de locuri la filologie (7,84); 168 de locuri la tehnologica (7,34);. Colegiul Tehnic "Petru Rares": 28 de locuri la matematica-informatica (8,23); 28 de locuri la stiinte ale naturii; 28 de locuri la filologie (7,83); 112 locuri la tehnologica (7,01); Colegiul Tehnic "Miron Nicolescu": 28 de locuri la matematica-informatica (7,61); 28 de locuri la filologie (7,42); 140 de locuri la tehnologica (6,71);. Grup Scolar "Octav Onicescu": 56 de locuri la matematica-informatica (8,49); 56 de locuri la stiinte ale naturii (8,03); 28 de locuri la filologie (8,31); 28 de locuri la stiinte umane si sociale (7,96);. Grup Scolar Industrial "Dacia": 56 de locuri la matematica-informatica (7,39); 56 de locuri la stiinte ale naturii; 84 de locuri la tehnologica (6,94);. Grup Scolar Economic "Mircea Vulcanescu": 196 de locuri la tehnologica (7,93);. Liceul Teoretic "D. Bolintineanu": 84 de locuri la matematica-informatica (7,96); 28 de locuri la stiinte ale naturii (7,79); 56 de locuri la filologie (7,65); 28 de locuri la stiinte umane si sociale (7,61);. Liceul Teoretic "Horia Hulubei": 84 de locuri la matematica-informatica (8,07); 56 de la locuri la stiinte ale naturii (7,64); 28 de locuri la filologie (7,64);. Colegiul Tehnic Energetic: 56 de locuri la matematica-informatica (7,84); 28 de locuri la stiinte ale naturii (7,40); 140 de locuri la tehnologica (7,05);. Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara "Dumitru Motoc": 196 de locuri la tehnologica (7,07);. Grup Scolar Industrial "Dimitrie Gusti": 28 de locuri la matematica-informatica (7,33); 28 de locuri la stiinte ale naturii (7,20); 56 de locuri la stiinte umane si sociale (7,06).

Adolescentii au pierdut vremea ca de obicei

Duminica, 12 mai, nimeni nu a parut sa-si aduca aminte ca a doua duminica a lunii este, incepand din 1997, ziua oficiala a adolescentilor. Exceptia a reprezentat-o incercarea penibila a MTS si a primarului Vanghelie de a aduna ceva tineri in Piata Constitutiei. Desi s-au intrecut in declaratii sforaitoare, interesul oficialilor pentru adolescenti s-a vazut inca de vineri, prima zi a manifestarilor: premierul Nastase i-a facut pe cei aproape o mie de olimpici internationali adunati in fata Parlamentului sa-l astepte 5 ore, ca sa-i premieze, dupa care i-a lasat cu ochii-n soare, la propriu si la figurat, trimitandu-l, intr-un tarziu, in locul lui pe ministrul Dan Ioan Popescu. Dupa plecarea olimpicilor, piata a ramas deprimant de goala in majoritatea timpului, singurii care misunau peste tot fiind reprezentantii organizatiei de tineret a PSD. Acestia ii luasera la goana pe colegii lor de la alte partide, ocupasera un cort chiar in centru si imparteau de zor fluturasi electorali si pliante antidrog. Perimetrul pietei arata ca o tabara militara pustie, cu corturi uriase in care nu intra nimeni, sticle goale de plastic zacand pe ciment si reviste rupte. Mai multa animatie a fost doar in zona scenei pe care s-au produs formatii de tineret, unde un animator lipsit de imaginatie cerea insistent spectatorilor sa tipe, sa sara si sa dea din maini. Surse din MTS relateaza ca, mergand sa vada cum decurg dezbaterile, secretarul de stat Mario Ruse nu a fost intampinat decat de rromii de la ADP, care se odihneau pe scaunele din cort, sprijiniti in maturi! Majoritatea celor care se invarteau fara rost prin piata nu stiau de fapt de ce se afla acolo. Multe dintre fete s-au inscris la liceul militar, la un cort al MApN, dorind sa ajunga piloti, iar cateva sute de tineri, atrasi de telescopul asociatiei Urania, si-au manifestat dorinta de a deveni astronomi amatori. Zona s-a aglomerat cu adevarat abia spre seara, inainte de concertele Class, Vama Veche, Loredana si Taraful. Din pacate, MTS nu a fost in stare nici macar de Ziua Adolescentilor sa ofere tinerilor altceva decat modul de distractie si de petrecere a timpului liber cu care s-au obisnuit: batutul mingei, statul degeaba in gasca si concertele de muzica autohtona.

Situatia tinerilor cercetatori este dramatica

Imprumutul de la Banca Mondiala in valoare de 74,4 milioane dolari, la care se adauga un grant nerambursabil de 9,6 milioane dolari de la Uniunea Europeana, acordate Romaniei pentru derularea Programului de Reforma a Invatamantului Superior si Cercetarii Stiintifice Universitare in perioada 1997-2002, nu a reusit sa rezolve problema spinoasa a "exodului de creiere" cu care se confrunta activitatea de cercetare. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentantii institutelor de cercetare din invatamantul superior, din Academia Romana, din cele subordonate MEC si altor ministere, specialisti reuniti la sfarsitul saptamanii trecute la Pitesti, in cadrul celei de-a patra editii a Conferintei Nationale a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior. Desi baza materiala a institutelor din universitati s-a imbunatatit substantial, s-a constatat ca tinerii prefera, in continuare, sa plece in strainatate, in primul rand din cauza salariilor extrem de mici din sistemul de invatamant superior. "In filosofia programului de reforma tinerii urmau sa fie principalii beneficiari ai imprumutului. De fapt, dupa cum au declarat chiar tinerii chestionati dupa incheierea programului, principalii beneficiari au fost cadrele didactice", se arata in raportul final al programului de imprumut, prezentat la Pitesti. Daca profesorii sau conferentiarii universitari isi declara consecventa de a ramane in sistem, in cazul tinerilor SITUATIA ESTE DRAMATICA DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR, se mai spune in raport. Acest lucru este demonstrat de nivelul ridicol de mic al salariului unui preparator universitar, care "atinge" suma de 1,9 milioane lei pe luna. "Vom solicita cresterea substantiala a salariilor pentru angajatii institutelor de cercetare, concomitent cu derularea unor programe speciale pentru tinerii supradotati" , ne-a declarat prof. univ. Ioan Dumitrache, presedintele CNCSIS.

248 din 541 de participanti au contestat vehement rezultatele

Un numar de 248 de elevi dintr-un total de 541 cati au participat la Concursul National de Limba si Literatura Romana "Mihai Eminescu", desfasurat la Iasi, intre 26 aprilie si 1 mai a.c., au contestat rezultatele obtinute. Nu cu mult timp inaintea inceperii olimpiadelor nationale, ministerul a decis ca la 11 dintre cele 42 de discipline pentru care se organizeaza faza natonala, subiectele sa fie elaborate la Serviciul National de Examinare si Evaluare (SNEE). Aceste 11 discipline, printre care si Limba si literatura romana, nu sunt altele decat cele care pot asigura admiterea la cele mai cautate facultati. Asa se face ca subiectele la Olimpiada Nationala de Limba si Literatura Romana au fost concepute la Bucuresti de un grup restrans format din 3 profesori pentru fiecare clasa si nu de intreaga Comisie centrala careia ii revine aceasta responsabilitate conform art. 14 al Regulamentului. Presedintele comisiei, prof. Elvira Sorohan de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, nu a fost la Bucuresti pentru a coordona activitatea de elaborare a subiectelor, asa cum ar fi fost normal. Dansa ne-a declarat ca nu a fost chemata de nimeni la Bucuresti si ca subiectele au fost aduse la Iasi, de catre profesorul Mihail Stan de la SNEE, "intr-o valiza incuiata". Intrucat subiectele au fost concepute cu cateva zile inaintea inceperii concursului, ar fi fost firesc sa se realizeze cel putin 3 variante si nu doar una singura. Suspiciunea elevilor asupra secretizarii subiectelor este indreptatita mai ales ca in dimineata inceperii probei scrise, acestea au ajuns in salile de examen nesigilate si nestampilate. Dl. Adrian Costache, vicepresedintele comisiei si in acelasi timp inspector de specialitate in MEC, spune ca n-a apucat sa sigileze si sa stampileze plicurile deoarece a vrut sa se incadreze in timp, dar ne asigura ca ele au fost desfacute si multiplicate in prezenta mai multor membri ai comisiei. O alta incalcare grava a regulamentului concursului este ca timpul legal de redactare a lucrarilor a fost prelungit cu o jumatate de ora. "Era de stat, de meditat asupra subiectelor care au fost de o creativitate foarte inalta", motiveaza dl. Adrian Costache. Mai mult, din cauza lalaielii presedintelui comisiei centrale, in 2 sali lucrarile elevilor au ramas nesemnate si nestampilate. "Nu e nici o problema!", ne-a spus senin d-na Elvira Sohoran. Din pacate, este insa o problema pentru ca acele lucrari au fost luate din clasa si purtate de ici-colo de catre supraveghetori si puteau fi foarte usor inlocuite foi sau chiar lucrarea intreaga, intrucat nu aveau nici o semnatura si nici o stampila pe ele. Toate aceste nereguli carora li s-au adaugat rezultatele obtinute i-au determinat pe aproape jumatate dintre participanti sa conteste rezultatele. "Contestatiile mi se par umilitoare atat pentru profesor cat si pentru elev. Cel care face contestatie nu are masura exacta a valorii lui", spune presedintele comisiei, d-na Elvira Sorohan. Secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar, Constantin Corega, spune ca "Olimpiada trebuie sa-i dea fiecarui participant sentimentul ca este un invingator". Ei bine, cea de Limba si literatura romana le-a dat multor elevi sentimentul ca sunt niste nulitati. Cazul nu e singular. Dezamagire si revolta a fost si la Olimpiada de Stiinte socio-umane, disciplina Economie, din cauza subiectelor si baremelor de corectare formulate eronat si confuz. Poate ca intrebarii: "Oare elita din anul 2002 reprezinta o generatie de tampiti, asa cum rezulta din notele acordate?" adresata intr-o scrisoare primita la redactie de la profesorul Corneliu Cristache din Brasov, ar trebui sa i se caute un raspuns urgent la MEC.