Mircea Cartarescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Parvulescu si Emil Brumaru vorbesc despre reusitele si nereusitele lor literare.
„Puteti intreba o mama care e cel mai destept si cel mai prost, cel mai frumos si cel mai urit, cel mai bun si cel mai rau copil al ei? Pentru o mama, toti sint la fel. De asta exista critici si cititori pe lume, ca sa distinga ei intre cartile unui scriitor, care toate sint din trupul lui si-i duc memoria genetica mai departe.“ Asa vede Mircea Cartarescu legatura dintre autor si cartile lui. Cu toate astea, a acceptat sa intre in joc: cea mai buna ramine „Orbitor“ si cea mai slaba - „Cincizeci de sonete“, cartea cu poeme de junete, frumos desenata de Tudor Jebeleanu.
Dupa chipul si asemanarea autorului
Cartarescu nu e singurul care-si descrie cartile ca pe progenituri imposibil de comparat.
Poeta Simona Popescu, desi nu poate sa-si imparta cartile in „proaste“ si „urite“ sau „bune“ si „frumoase“, ramine legata de cele care continua sa-i semene: „Pot doar sa spun ca sint unele care-mi seamana mai mult, altele, mai putin. Cineva care ar vrea sa stie cum e Simona Popescu ar trebui sa citeasca doua carti care, impreuna, dau ceea ce sint eu cu adevarat: «Exuvii» si «Lucrari in verde». Prima tine de partea mea introvertita, cealalta, mai mult de partea mea extrovertita, prima e o carte «tacuta», a doua e multivocala“. Cea care nu-i mai seamana e prima scrisa: „Cel mai departe de mine e volumul meu de debut, «Xilofonul si alte poeme»“, marturiseste poeta.
Cea mai subtire
La cartile ei, Ioana Parvulescu se gindeste la fel ca Mircea Cartarescu si Simona Popescu: „Cartile proprii sint asemenea copiilor proprii, nu-ti vine sa le critici in public, chiar daca in particular esti, sa spunem, sever“. Cu toate astea, criticul nu poate sa inchida ochii: „Prima este si cea mai subtirica. E un volumas de poezie subtirel, aparut in 1990, dar scris inainte, care a insemnat ceva pentru viata
mea, dar n-a insemnat nimic pentru cititorii lui. Or, nu scrii numai pentru tine“.
„Omul recent”, la inima
lui Patapievici
Horia-Roman Patapievici nu poate numi o carte de care sa ia distanta: „Am debutat in 1995 cu doua carti, «Cerul vazut prin lentila» si «Zbor in bataia sagetii», publicate la Nemira si la Humanitas. La un an mi-au aparut «Politicele». Dupa cinci ani, «Omul recent». Intre «Omul recent» si celelalte carti s-au scurs trei ani. Nepublicind des, nu pot spune ca sint in dezacord cu vreuna dintre ele, insa chestiunea ridicata de «Omul recent» imi sta la inima“.
Cenzura naste carti slabe
Cea mai slaba carte pe care a scris-o vreodata e, crede Nora Iuga, „Scrisori neexpediate - roman de provincie“: „A fost prima carte care mi-a aparut dupa ce mi s-a interzis sa public vreme de opt ani“, povesteste poeta. Intre 1971 si 1978, scriitoarea a ramas consemnata pe lista autorilor care trebuiau scosi din librarii si facuti sa taca. Pentru un poet, o suspendare de felul acesta e aproape un asasinat, spune Nora Iuga, asa ca primul volum de dupa acea perioada de tacere a fost unul care nu a angajat-o in nici un fel: „Nu are nerv, nu exista nici o incercare de razvratire. Erau niste scrisori de iubire din alt secol“.
Experimentele Norei Iuga
„Lebada cu doua intrari“ e, in schimb, cartea in care e prezenta cu totul: „Acolo apar eu, cu interiorul si cu lumea exterioara cu bune si rele“. Despre cartea care i-a ramas cea mai draga, Nora Iuga spune ca „e un experiment cum nu s-a mai facut in literatura romana“. „E o carte care s-a citit greu“, zice autoarea, care a placut cititorilor si confratilor, dar care a avut parte si de critici aspre: „Au fost critici care n-au inteles nimic“, isi aminteste Nora Iuga, dezamagita si acum ca multi dintre ei inca nu si-au lepadat ochelarii de cal: „Sint foarte deceptionata ca am ajuns la concluzia ca literatii romani nu considera valoros decit ceea ce stiu ei“.
„Cea mai buna sint trei”
Lui Stefan Agopian nu-i vine sa taie in carne vie: „Cea mai buna carte a mea sint trei: «Tache de catifea», «Manualul intimplarilor» si «Sara». Alelalte sint numai bune“, mai putin una: „Cea mai proasta s-ar putea sa fie aia la care scriu“, raspunde prudent scriitorul! Daca ar fi sa aleaga din tot ce-a scris, ce-a scris cel mai bine, Radu Pavel Gheo s-ar opri la „Fairia, o lume indepartata“. Chiar daca cel mai mare succes l-a avut „Adio, adio patria mea, cu i din i, cu a din a“, romanul a insemnat alceva: „Acolo am povestit mult cu placere, am inchegat o poveste cap-coada, am facut jocuri. E singura carte pe care am recitit-o cu placere“, povesteste Gheo, un scriitor care isi lasa deoparte cartile dupa ce ies de sub tipar. Si lui i se pare ca cea mai vulnerabila carte ramine cea cu care a debutat, un volum de povestiri aparut la o editura obscura, Athena, in 1997. Din acest volum, „Valea Cerului Senin“, ar mai fi, totusi, ceva de salvat: cam jumatate dintre proze, a hotarit, consiliat de sotia sa, prozatorul.
Cartea poetului masochist
Dupa ce a cirtit si s-a plins ca e fortat la un tur de masochism, Emil Brumaru si-a luat inima-n dinti: „Cartea care cred ca e cea mai buna: «Cersetorul de cafea (Scrisori catre Lucian Raicu)». A aparut in 2004!“. „Hobbitul de miercuri cu sufletul in cercuri“ a povestit pina la urma despre cartea la care a ramas fixat: „In 1980, cind ii scriam zilnic lui Lucian Raicu, imi luasem adio de la poezie si ma mingiiam cu coropisnita ca macar confesindu-ma lui mai fac ceva pe lumea asta. Nici nu ma gindeam sa public vreodata textele acelea, fugarite cu creionul pe foi dictando, exact cum imi veneau cuvintele la indemina din zatul unor cesti enorme de cafea“. Lucian Raicu nu i-a raspuns niciodata si, dupa ce a plecat din tara, a scapat si Brumaru de-o grija! La sfirsit s-a lasat convins sa vorbeasca si despre cartea care-i zgindara masochismul: „Cartea cea mai slaba are un titlu frumos, «Ruina unui samovar». A aparut in 1983. Marturisea chiar destramarea mea intr-un manierism nefertil...“.
Scriitorii isi penalizeaza debuturile
Nimeni nu spune ca e usor sa-ti vorbesti de rau propriile carti, nici macar cel mai cinic dintre critici. Insa atunci cind scriitorii se apuca s-o faca, fortind masochismul, majoritatea isi descalifica debuturile. E aproape simptomatic ca primele carti scrise sint si primele care cad la proba autocritica. Mai ca iti vine sa te bucuri ca astfel de porniri revizioniste ii incearca abia dupa ce statutul de debutant s-a transformat deja in amintire, chiar daca usor stinjenitoare!
* Cartea numarul 1 a Ioanei Parvulescu
„«In intimitatea secolului 19» (Humanitas, 2005) este cartea la care am lucrat cel mai intens si pe care o iubesc cel mai mult. In ea se afla intreaga mea experienta de viata si intreaga mea experienta de carte.” Asa vorbeste Ioana Parvulescu despre cartea pe care a ales-o cu sufletul de scriitor si a proiectat-o cu ochi de critic: „Am avut nevoie de ambele ca sa ma pun in pielea oamenilor din secolul 19, sa incerc sa-i inteleg, sa le citesc scrisorile, jurnalele, proza si poezia, cu ochii mei, si nu cu ochii sau chiar cu ochelarii altora”. Pentru cartea pe care-ar pune-o prima pe noptiera, scriitoarea alege putine cuvinte cu care spune tot: „Mi-am pus tot sufletul in aceasta carte. Pentru cine sie sa citeasca, acolo se afla si «filosofia» mea de viata”.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Scandal în teatru
George Mihăiţă şi Ion Caramitru se ceartă la cuţite pe Premiile „UNITER"
Lumea teatrului este zguduită din temelii de un scandal de proporţii, cu o lună înaintea decernării celor mai importante premii ale breslei. Orgoliile răbufnesc sub forma unor acuzaţii la nivel înalt.
George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, îl învinuieşte pe Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), că organizaţia pe care o conduce acordă premii "în familie". În replică, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti spune că nu a intervenit deloc în deciziile juriului care a decis nominalizările Galei Premiilor UNITER, eveniment aşteptat pe 23 aprilie, la Sibiu.
"Mă bucur foarte mult că aceste premii ale Uniunii nasc atâtea controverse", a spus, ieri, Ion Caramitru, care a răspuns tuturor acuzaţiilor vehiculate în ultimele zile. George Mihăiţă a învinuit UNITER că ignoră piesele de succes ale teatrului său şi că acordă premii „în familie". Şi Andrei Şerban a anunţat că va refuza nominalizarea la premiul pentru regie, după ce în juriul final au fost desemnate "persoane care s-au declarat ostentativ împotriva spectacolului" său, "Purificare" de Sarah Kane, criticul Alice Georgescu şi profesorul Ion Cojar. Acuzaţiile lui Mihăiţă vin după ce Florica Ichim, Liviu Maliţa şi Miruna Runcan, nominalizaţi la premiile pentru critică teatrală, i-au trimis lui Caramitru o scrisoare deschisă prin care au declarat că refuză nominalizările dacă criticul Alice Georgescu nu se va retrage din juriu. Nominalizaţii o acuză pe Georgescu că s-a antepronunţat în privinţa nominalizaţilor la premii, într-un articol de presă care a criticat decăderea "instituţiei" criticului român de teatru. Cei trei au declarat că refuză să apară "în postura de «victime anunţate» ale unui verdict negativ". Ion Caramitru a declarat, ieri, că nu o va înlătura pe Alice Georgescu din juriul final, precizând că aceasta şi-a exprimat părerea înainte să fie anunţată că va face parte din juriul final, doar în calitate de critic de teatru, neştiind că va fi membru al juriului.
Caramitru spune că e intoxicare
Ion Caramitru consideră că şi scrisoarea lui Andrei Şerban, şi declaraţiile lui George Mihăiţă reprezintă o "intoxicare". "Andrei Şerban anunţă că se retrage ca şi cum ar fi fost opţiunea sa să fie nominalizat. Continuă cu un exemplu moralizator, premiile Oscar, ca şi cum noi suntem cei idioţi, iar el e singurul deştept", a spus Caramitru, explicând că, spre deosebire de membrii Academiei Americane de Film, care pot vota filmele după ce le urmăresc pe DVD, cei 2.000 de membri ai UNITER, dintre care 40% pensionari, nu pot vedea toate spectacolele anului pentru a-şi exprima voturile. Preşedintele UNITER a menţionat că mai mulţi critici de teatru, nu numai Alice Georgescu, au avut cronici negative la "Purificare" de Sarah Kane, spectacolul lui Andrei Şerban, dar asta nu înseamnă că n-ar fi putut face parte din juriul final. În privinţa lui George Mihăiţă, Caramitru a invocat autonomia juriilor (de nominalizare şi final): "George Mihăiţă face un rol bun în «Revizorul». Foarte bine. Dar de ce sunt eu vinovat că nu e el nominalizat?"
Lumea teatrului este zguduită din temelii de un scandal de proporţii, cu o lună înaintea decernării celor mai importante premii ale breslei. Orgoliile răbufnesc sub forma unor acuzaţii la nivel înalt.
George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie, îl învinuieşte pe Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), că organizaţia pe care o conduce acordă premii "în familie". În replică, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti spune că nu a intervenit deloc în deciziile juriului care a decis nominalizările Galei Premiilor UNITER, eveniment aşteptat pe 23 aprilie, la Sibiu.
"Mă bucur foarte mult că aceste premii ale Uniunii nasc atâtea controverse", a spus, ieri, Ion Caramitru, care a răspuns tuturor acuzaţiilor vehiculate în ultimele zile. George Mihăiţă a învinuit UNITER că ignoră piesele de succes ale teatrului său şi că acordă premii „în familie". Şi Andrei Şerban a anunţat că va refuza nominalizarea la premiul pentru regie, după ce în juriul final au fost desemnate "persoane care s-au declarat ostentativ împotriva spectacolului" său, "Purificare" de Sarah Kane, criticul Alice Georgescu şi profesorul Ion Cojar. Acuzaţiile lui Mihăiţă vin după ce Florica Ichim, Liviu Maliţa şi Miruna Runcan, nominalizaţi la premiile pentru critică teatrală, i-au trimis lui Caramitru o scrisoare deschisă prin care au declarat că refuză nominalizările dacă criticul Alice Georgescu nu se va retrage din juriu. Nominalizaţii o acuză pe Georgescu că s-a antepronunţat în privinţa nominalizaţilor la premii, într-un articol de presă care a criticat decăderea "instituţiei" criticului român de teatru. Cei trei au declarat că refuză să apară "în postura de «victime anunţate» ale unui verdict negativ". Ion Caramitru a declarat, ieri, că nu o va înlătura pe Alice Georgescu din juriul final, precizând că aceasta şi-a exprimat părerea înainte să fie anunţată că va face parte din juriul final, doar în calitate de critic de teatru, neştiind că va fi membru al juriului.
Caramitru spune că e intoxicare
Ion Caramitru consideră că şi scrisoarea lui Andrei Şerban, şi declaraţiile lui George Mihăiţă reprezintă o "intoxicare". "Andrei Şerban anunţă că se retrage ca şi cum ar fi fost opţiunea sa să fie nominalizat. Continuă cu un exemplu moralizator, premiile Oscar, ca şi cum noi suntem cei idioţi, iar el e singurul deştept", a spus Caramitru, explicând că, spre deosebire de membrii Academiei Americane de Film, care pot vota filmele după ce le urmăresc pe DVD, cei 2.000 de membri ai UNITER, dintre care 40% pensionari, nu pot vedea toate spectacolele anului pentru a-şi exprima voturile. Preşedintele UNITER a menţionat că mai mulţi critici de teatru, nu numai Alice Georgescu, au avut cronici negative la "Purificare" de Sarah Kane, spectacolul lui Andrei Şerban, dar asta nu înseamnă că n-ar fi putut face parte din juriul final. În privinţa lui George Mihăiţă, Caramitru a invocat autonomia juriilor (de nominalizare şi final): "George Mihăiţă face un rol bun în «Revizorul». Foarte bine. Dar de ce sunt eu vinovat că nu e el nominalizat?"
Un seic pentru Ziua Mondiala a Teatrului
Era in timpul primilor ani de scoala cand am devenit fascinat de teatru, aceasta lume fermecata care ma captiveaza si acum. Inceputul a fost banal, o experienta obisnuita vazuta de mine ca o activitate extracurriculara de imbogatire a mintii si spiritului. S-a dovedit a fi mai mult decat atat atunci cand m-am implicat serios, ca autor, actor si regizor, intr-o productie teatrala. Imi amintesc ca a fost o piesa politica al carei subiect a infuriat autoritatile momentului. Totul a fost confiscat, iar teatrul a fost inchis chiar sub privirile mele. Dar spiritul teatrului nu a putut fi zdrobit de bocancii grei ai soldatilor inarmati. A cautat refugiu si s-a inradacinat in adancurile fiintei mele. Atunci am inteles adevarata forta a teatrului, imensa sa putere, mai ales fata de cei care nu tolereaza opiniile celorlalti si am inteles rolul extrem de important pe care il poate juca in viata
natiunilor." Astfel isi incepe seicul Sultan bin Mohammed Al Qasimi, membru al Consiliului Suprem al Emiratelor Arabe Unite, mesajul pentru Ziua Mondiala a Teatrului.
Creata in 1961 la Viena, in cursul celui de-al noualea Congres Mondial al Institutului International de Teatru (IIT), ziua este sarbatorita anual, pe 27 martie, de Centrele ITI si in comunitatea teatrala internationala, fiind marcata de evenimente teatrale nationale si internationale diverse. Unul dintre cele mai importante este transmiterea Mesajului International de Ziua Mondiala a Teatrului prin care, la invitatia ITI, o personalitate de renume mondial impartaseste reflectiile sale
asupra Teatrului si pacii intre oameni, tradus, ulterior, in peste 20 de limbi. Primul Mesaj International a fost scris, in 1962, de Jean Cocteau.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, astazi, la ora 13.00, la Centrul de Presa de la Societatea Romana de Radiodifuziune (str. G-ral Berthelot, nr. 60-64), va avea loc lansarea proiectului "Facerea Lumii - Popol Vuh" , conferinta de presa fiind urmata de auditia in avanpremiera a spectacolului radiofonic "Facerea Lumii", adaptare de Attila Vizauer dupa "Popol Vuh", capodopera a literaturii maya, si se va vernisa o expozitie foto de arta mayasa. "Facerea... " va fi transmis in premiera la Radio Romania Cultural, sambata, 31 martie, de la ora 9.00 in cadrul emisiunii "Teatrul National Radiofonic pentru Copii
". De la ora 20.00, Teatrul LUNI de la Green Hours prezinta, la initiativa "Rock'n Rose", spectacolul "Crize" de Mihai Ignat, regia Traian Soimu, cu Costona Ciuciulica si Mihai Marinescu, iar Televiziunea Romana va transmite de la ora 21.00, pe postul TVR Cultural, inregistrarea spectacolului "Sonata pentru saxofon si Eva", productie a Teatrului National Bucuresti.
natiunilor." Astfel isi incepe seicul Sultan bin Mohammed Al Qasimi, membru al Consiliului Suprem al Emiratelor Arabe Unite, mesajul pentru Ziua Mondiala a Teatrului.
Creata in 1961 la Viena, in cursul celui de-al noualea Congres Mondial al Institutului International de Teatru (IIT), ziua este sarbatorita anual, pe 27 martie, de Centrele ITI si in comunitatea teatrala internationala, fiind marcata de evenimente teatrale nationale si internationale diverse. Unul dintre cele mai importante este transmiterea Mesajului International de Ziua Mondiala a Teatrului prin care, la invitatia ITI, o personalitate de renume mondial impartaseste reflectiile sale
asupra Teatrului si pacii intre oameni, tradus, ulterior, in peste 20 de limbi. Primul Mesaj International a fost scris, in 1962, de Jean Cocteau.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, astazi, la ora 13.00, la Centrul de Presa de la Societatea Romana de Radiodifuziune (str. G-ral Berthelot, nr. 60-64), va avea loc lansarea proiectului "Facerea Lumii - Popol Vuh" , conferinta de presa fiind urmata de auditia in avanpremiera a spectacolului radiofonic "Facerea Lumii", adaptare de Attila Vizauer dupa "Popol Vuh", capodopera a literaturii maya, si se va vernisa o expozitie foto de arta mayasa. "Facerea... " va fi transmis in premiera la Radio Romania Cultural, sambata, 31 martie, de la ora 9.00 in cadrul emisiunii "Teatrul National Radiofonic pentru Copii
". De la ora 20.00, Teatrul LUNI de la Green Hours prezinta, la initiativa "Rock'n Rose", spectacolul "Crize" de Mihai Ignat, regia Traian Soimu, cu Costona Ciuciulica si Mihai Marinescu, iar Televiziunea Romana va transmite de la ora 21.00, pe postul TVR Cultural, inregistrarea spectacolului "Sonata pentru saxofon si Eva", productie a Teatrului National Bucuresti.
CHIC prinde la dame
Jurnalul lui Bridget Jones" s-a vandut in 40.000 de exemplare la Polirom.
Colectia CHIC de la Polirom adauga maine inca un titlu, „Divortul perfect”, de Francesca Clementis, la seria de 16 carti cu lipici la publicul feminin. Editura a sarbatorit ieri-seara un an de CHIC, la Crem Caffe Royal, din Bucuresti, in stilul
specific pentru „chick lit”, adica literatura cu si despre femei moderne.
„Am adus chick lit in Romania pentru ca astazi cartile si filmele au devenit mai mult decat un simplu divertisment”, a spus Oana Boca, director de promovare Polirom. „Colectia CHIC este un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor: romane alerte, amuzante, dar si triste pe alocuri, asa cum numai adevaratele comedii pot fi”, a precizat Boca.
Autoare ca Helen Fielding („Jurnalul lui Bridget Jones”) sau Lauren Weisberger („Diavolul se imbraca de la Prada”), care au si cartile ecranizate, adevarate blockbuster-uri, au mizat pe ingredientele sigure ale succesului: stralucire mondena, povesti de dragoste, umor savuros si relaxat.
Cu aceasta reteta, cartile de „chick lit” au avut succes in toata lumea: „Jurnalul lui Bridget Jones” a fost vandut in peste 15 milioane de exemplare in 35 de tari, iar in Romania s-a vandut in 40.000 de exemplare. In colectia ingrijita de un barbat, criticul literar Bogdan Stanescu, printre primele titluri editate au fost „La cumparaturi cu sora mea”, „Poti sa tii un secret?”, semnate de Sophie Kinsella, „Vreau sa fiu V.I.P.”, de Lauren Weisberger, „Blonde de milioane”, „Lucy Sullivan se marita”, de Plum Sykes si, respectiv, Marian Keyes.
Umor si romantism
Agentul literar Simona Kessler, din juriul de ieri-seara de la cafenea, explica succesul genului „chick lit” prin: „Aerul de comedie romantica pe care il au majoritatea cartilor. Scrise foarte alert si cu mult umor, ele reflecta starea femeii tinere de azi, la varsta de 20-35 de ani”.
Cu „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding, si „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger, „La cumparaturi in rochie de mireasa” si „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, Editura Polirom testase deja piata cand a lansat colectia CHIC.
Cum se cucereste o femeie chic
La aniversare, barbatii au fost invitati sa-si etaleze farmecele de cuceritori intr-un concurs, Mihaela Radulescu a moderat intrecerea, iar femeile din juriu i-au judecat si premiat.
Jurnalistul Andrei Gheorghe, poetul Dan Sociu, politicianul Cristian Boureanu, cantaretul Leonard Muha de la Ca$$a Locco si vedeta radio Vlad Craioveanu si-au testat aseara farmecele si flerul de cuceritori la aniversarea CHIC.
Toti concurentii au primit drept premiu cate o brosura cu secrete de cucerit o femeie chic. Din juriul care i-a judecat au facut parte doar femei de succes: agentul literar Simona Kessler, Mihaela Spineanu de la revista „Elle”, fotomodelul Simona Haraga, Simona Tache de la „Academia Catavencu” si Oana Boca, din partea editurii.
TOP
Cele mai vandute
> „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding - 40.000 de exemplare (prima editare in 2003)
> „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, de Sophie Kinsella - 15.000 de exemplare
> „Bridget Jones: La limita ratiunii”, de Helen Fielding - 13.500 de exemplare
> „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger - 12.500 de exemplare
Colectia CHIC de la Polirom adauga maine inca un titlu, „Divortul perfect”, de Francesca Clementis, la seria de 16 carti cu lipici la publicul feminin. Editura a sarbatorit ieri-seara un an de CHIC, la Crem Caffe Royal, din Bucuresti, in stilul
specific pentru „chick lit”, adica literatura cu si despre femei moderne.
„Am adus chick lit in Romania pentru ca astazi cartile si filmele au devenit mai mult decat un simplu divertisment”, a spus Oana Boca, director de promovare Polirom. „Colectia CHIC este un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor: romane alerte, amuzante, dar si triste pe alocuri, asa cum numai adevaratele comedii pot fi”, a precizat Boca.
Autoare ca Helen Fielding („Jurnalul lui Bridget Jones”) sau Lauren Weisberger („Diavolul se imbraca de la Prada”), care au si cartile ecranizate, adevarate blockbuster-uri, au mizat pe ingredientele sigure ale succesului: stralucire mondena, povesti de dragoste, umor savuros si relaxat.
Cu aceasta reteta, cartile de „chick lit” au avut succes in toata lumea: „Jurnalul lui Bridget Jones” a fost vandut in peste 15 milioane de exemplare in 35 de tari, iar in Romania s-a vandut in 40.000 de exemplare. In colectia ingrijita de un barbat, criticul literar Bogdan Stanescu, printre primele titluri editate au fost „La cumparaturi cu sora mea”, „Poti sa tii un secret?”, semnate de Sophie Kinsella, „Vreau sa fiu V.I.P.”, de Lauren Weisberger, „Blonde de milioane”, „Lucy Sullivan se marita”, de Plum Sykes si, respectiv, Marian Keyes.
Umor si romantism
Agentul literar Simona Kessler, din juriul de ieri-seara de la cafenea, explica succesul genului „chick lit” prin: „Aerul de comedie romantica pe care il au majoritatea cartilor. Scrise foarte alert si cu mult umor, ele reflecta starea femeii tinere de azi, la varsta de 20-35 de ani”.
Cu „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding, si „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger, „La cumparaturi in rochie de mireasa” si „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, Editura Polirom testase deja piata cand a lansat colectia CHIC.
Cum se cucereste o femeie chic
La aniversare, barbatii au fost invitati sa-si etaleze farmecele de cuceritori intr-un concurs, Mihaela Radulescu a moderat intrecerea, iar femeile din juriu i-au judecat si premiat.
Jurnalistul Andrei Gheorghe, poetul Dan Sociu, politicianul Cristian Boureanu, cantaretul Leonard Muha de la Ca$$a Locco si vedeta radio Vlad Craioveanu si-au testat aseara farmecele si flerul de cuceritori la aniversarea CHIC.
Toti concurentii au primit drept premiu cate o brosura cu secrete de cucerit o femeie chic. Din juriul care i-a judecat au facut parte doar femei de succes: agentul literar Simona Kessler, Mihaela Spineanu de la revista „Elle”, fotomodelul Simona Haraga, Simona Tache de la „Academia Catavencu” si Oana Boca, din partea editurii.
TOP
Cele mai vandute
> „Jurnalul lui Bridget Jones”, de Helen Fielding - 40.000 de exemplare (prima editare in 2003)
> „Ma dau in vant dupa cumparaturi”, de Sophie Kinsella - 15.000 de exemplare
> „Bridget Jones: La limita ratiunii”, de Helen Fielding - 13.500 de exemplare
> „Diavolul se imbraca de la Prada”, de Lauren Weisberger - 12.500 de exemplare
Un român din zece a lucrat în străinătate după 1989
Încă înainte de aderarea ţării noastre la UE, 10 la sută din concetăţeni au luat contact cu felul în care se munceşte în spaţiul european, arată un studiu de specialitate publicat ieri
Ministerul Român de Externe estimează că peste 1.300.000 de români muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis câţi români au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: România se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate.
Acest lucru reiese din studiul „Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din România. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros. Peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere, potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului.
De asemenea, 12% din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002.
195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie
Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2006, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a intermediat plecarea a aproximativ 195.000 de români la muncă în străinătate. Principalele destinaţii au fost Germania şi Spania. Prin firmele private de mediere au plecat în străinătate, în aceeaşi perioadă, un număr de 45.000 de români. Totodată, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, 1.300.000 de români locuiesc legal, în prezent, în ţările de destinaţie. Dar, în opinia Danielei Stan, numărul real nu poate fi stabilit cu exactitate pentru că monitorizarea celor care pleacă pe cont propriu este greu de realizat.
Totuşi, unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni.
În 2005, stranierii au trimis acasă patru miliarde de euro
Plecarea românilor în străinătate, cu scopul de a munci, are şi părţi pozitive, şi negative, potrivit reprezentantei DMS. Principalul dezavantaj al acestui fenomen este pierderea capitalului uman şi înregistrarea de deficite de forţă de muncă pe piaţa autohtonă, avantajele
fiind însuşirea de cunoştinţe care pot fi puse în aplicare la întoarcere şi câştigurile cu mult mai mari decât în ţară.
Ministerul Român de Externe estimează că peste 1.300.000 de români muncesc şi locuiesc legal în ţările UE. Unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni. Chiar dacă nimeni nu poate indica precis câţi români au plecat după 1990 în străinătate pentru a munci, un lucru începe să se clarifice acum, după aderare: România se va confrunta din ce în ce mai mult cu lipsa forţei de lucru calificate.
Acest lucru reiese din studiul „Politici şi instituţii în migraţia internaţională pentru muncă din România. 1990-2006", realizat de Fundaţia Soros. Peste o treime din familiile de români au avut sau încă au cel puţin unul din membri plecat la muncă în străinătate. Majoritatea bărbaţilor au optat pentru slujbe în construcţii, iar cea a femeilor, pentru joburi de menajere, potrivit sociologului Monica Şerban, realizatoarea studiului.
De asemenea, 12% din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989. Fenomenul migraţiei s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002.
195.000 de cetăţeni au plecat prin Oficiul de Migraţie
Prezentă la lansarea raportului, reprezentanta Departamentului pentru Muncă în Străinătate (DMS) din Ministerul Muncii, Daniela Stan, a precizat că, de la apariţie şi până la sfârşitul anului 2006, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă a intermediat plecarea a aproximativ 195.000 de români la muncă în străinătate. Principalele destinaţii au fost Germania şi Spania. Prin firmele private de mediere au plecat în străinătate, în aceeaşi perioadă, un număr de 45.000 de români. Totodată, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe, 1.300.000 de români locuiesc legal, în prezent, în ţările de destinaţie. Dar, în opinia Danielei Stan, numărul real nu poate fi stabilit cu exactitate pentru că monitorizarea celor care pleacă pe cont propriu este greu de realizat.
Totuşi, unele studii de specialitate indică faptul că cifra reală se situează undeva între 2,5 şi trei milioane de concetăţeni.
În 2005, stranierii au trimis acasă patru miliarde de euro
Plecarea românilor în străinătate, cu scopul de a munci, are şi părţi pozitive, şi negative, potrivit reprezentantei DMS. Principalul dezavantaj al acestui fenomen este pierderea capitalului uman şi înregistrarea de deficite de forţă de muncă pe piaţa autohtonă, avantajele
fiind însuşirea de cunoştinţe care pot fi puse în aplicare la întoarcere şi câştigurile cu mult mai mari decât în ţară.
"O să fiu cuminte de acum încolo"
etiţa care a "zburat" de la etajul opt a ieşit, ieri, din spital
După câteva zile de spitalizare, în care a fost monitorizată de medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu", fetiţa de trei ani, care a scăpat miraculos după ce a căzut în gol de la etajul opt, a fost externată. Daria a plecat acasă împreună cu mama, dar şi cu noul ei înger păzitor, un Scooby-Doo de pluş, despre care micuţa crede că "este un căţel bun şi are grijă de copii
".
Redacţia Click! i-a îndeplinit visul Dariei, care îşi dorea să-l aibă alături de ea pe Scooby-Doo, unul din cele mai îndrăgite personaje de desene animate. Colegul nostru s-a întâlnit, ieri, cu micuţa şi i-a dăruit un muţunache cât ea de mare. La vederea căţelului, a rupt-o la fugă, uitând pe moment de dureri şi de frica de a pune piciorul în pământ.
L-a sufocat cu îmbrăţişările şi i-a promis noului ei prieten că nu se vor despărţi.
"Mă simt mai bine şi i-am promis lui mami că o să fiu cuminte de acum înainte. Sunt fericită că domnul doctor îmi dă voie să plec acasă. Abia aştept să o văd pe Bianca, să ne jucăm amândouă cu Scooby-Doo", spunea plină de energie
Daria. "Ai zis că mergem acasă cu taxiul, nu pe jos. Mai este valabil, mami?". Cum răspunsul a fost afirmativ, Daria s-a ocupat cu mai multă atenţie de noul companion.
Mama Dariei era fericită că părăseşte în sfârşit spitalul, dar pentru ea începe o nouă etapă dificilă. În mai puţin de o lună, trebuie să plece din apartamentul din Militari pe care, împreună cu soţul, l-au vândut în urma divorţului. "Încerc să găsesc o garsonieră în zonă, unde sper ca fetele să se obişnuiască destul de repede."
Mama Dariei, vizitată de Protecţia Copilului
Autorităţile au reacţionat prompt la declaraţiile tatălui Dariei, care se gândeşte să ceară custodia celor două fetiţe, Daria şi Bianca, aflate acum în grija mamei. O echipă de la Protecţia Copilului a vizitat-o ieri la spital pe mama fetiţelor şi a cerut amănunte despre nefericitul accident.
"Prima dată m-am speriat, însă sunt nişte oameni extraordinari. La fel şi medicii care m-au ajutat foarte mult în cele cinci zile de spitalizare a fetiţei. Mi-au pus o mulţime de întrebări şi au spus că vor veni şi acasă pentru finalizarea anchetei", ne-a declarat Mariana Brojban.
După câteva zile de spitalizare, în care a fost monitorizată de medicii de la Spitalul "Grigore Alexandrescu", fetiţa de trei ani, care a scăpat miraculos după ce a căzut în gol de la etajul opt, a fost externată. Daria a plecat acasă împreună cu mama, dar şi cu noul ei înger păzitor, un Scooby-Doo de pluş, despre care micuţa crede că "este un căţel bun şi are grijă de copii
".
Redacţia Click! i-a îndeplinit visul Dariei, care îşi dorea să-l aibă alături de ea pe Scooby-Doo, unul din cele mai îndrăgite personaje de desene animate. Colegul nostru s-a întâlnit, ieri, cu micuţa şi i-a dăruit un muţunache cât ea de mare. La vederea căţelului, a rupt-o la fugă, uitând pe moment de dureri şi de frica de a pune piciorul în pământ.
L-a sufocat cu îmbrăţişările şi i-a promis noului ei prieten că nu se vor despărţi.
"Mă simt mai bine şi i-am promis lui mami că o să fiu cuminte de acum înainte. Sunt fericită că domnul doctor îmi dă voie să plec acasă. Abia aştept să o văd pe Bianca, să ne jucăm amândouă cu Scooby-Doo", spunea plină de energie
Daria. "Ai zis că mergem acasă cu taxiul, nu pe jos. Mai este valabil, mami?". Cum răspunsul a fost afirmativ, Daria s-a ocupat cu mai multă atenţie de noul companion.
Mama Dariei era fericită că părăseşte în sfârşit spitalul, dar pentru ea începe o nouă etapă dificilă. În mai puţin de o lună, trebuie să plece din apartamentul din Militari pe care, împreună cu soţul, l-au vândut în urma divorţului. "Încerc să găsesc o garsonieră în zonă, unde sper ca fetele să se obişnuiască destul de repede."
Mama Dariei, vizitată de Protecţia Copilului
Autorităţile au reacţionat prompt la declaraţiile tatălui Dariei, care se gândeşte să ceară custodia celor două fetiţe, Daria şi Bianca, aflate acum în grija mamei. O echipă de la Protecţia Copilului a vizitat-o ieri la spital pe mama fetiţelor şi a cerut amănunte despre nefericitul accident.
"Prima dată m-am speriat, însă sunt nişte oameni extraordinari. La fel şi medicii care m-au ajutat foarte mult în cele cinci zile de spitalizare a fetiţei. Mi-au pus o mulţime de întrebări şi au spus că vor veni şi acasă pentru finalizarea anchetei", ne-a declarat Mariana Brojban.
Traficul pe drumurile din Romania va creste cu 70% pana in 2015
Pana in 2015, valoarea medie a traficului din Romania ar putea creste cu 70%, au declarat ieri reprezentantii Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Ca urmare, Romania, care are o infrastructura mai mult decat precara, nu va face fata unui trafic
de talia celui european. „Infrastructura rutiera si de comunicatii este deficitara, in conditiile in care, in ultimii 15 ani, nu s-a facut nimic in Romania“, a declarat presedintele AOAR, Florin Pogonaru. Potrivit acestuia, tara noastra are nevoie de un program national de autostrazi si drumuri
modernizate, care va determina, in final, reducerea costurilor de transport al marfurilor.
Pogonaru a mai spus ieri ca „AOAR solicita o politica de stimulare a economisirii si cresterea ponderii finantarilor din împrumuturi interne“. Aceste imprumuturi s-ar putea realiza sub forma de obligatiuni, pe o perioada de 10-20 de ani, la peste 80% din necesar, întrucât investitiile straine nu pot fi controlate, sunt de parere oamenii de afaceri.
de talia celui european. „Infrastructura rutiera si de comunicatii este deficitara, in conditiile in care, in ultimii 15 ani, nu s-a facut nimic in Romania“, a declarat presedintele AOAR, Florin Pogonaru. Potrivit acestuia, tara noastra are nevoie de un program national de autostrazi si drumuri
modernizate, care va determina, in final, reducerea costurilor de transport al marfurilor.
Pogonaru a mai spus ieri ca „AOAR solicita o politica de stimulare a economisirii si cresterea ponderii finantarilor din împrumuturi interne“. Aceste imprumuturi s-ar putea realiza sub forma de obligatiuni, pe o perioada de 10-20 de ani, la peste 80% din necesar, întrucât investitiile straine nu pot fi controlate, sunt de parere oamenii de afaceri.
Start ratat in "Actiunea MOV": Miel, Oua, Vin
Noile reglementari i-au bulversat atat pe crescatorii de animale, cat si pe clienti, care prefera sa cumpere mai scump, de la hipermarket.
Peste 200 de abatoare si puncte sanitare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate temporar, pentru zece zile, pe perioada premergatoare Sarbatorilor Pascale, a declarat luni directorul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram.
Drept urmare, abia ieri au inceput, in singura piata din Bucuresti de unde se vor putea cumpara miei vii (in sectorul 4, la statia de metrou Aparatorii Patriei), lucrarile de amenajare a celor trei tarcuri: cel in care mieii vii sunt expusi spre vanzare, spatiul de taiere si cel de vanzare. Piata de miei vii va fi deschisa sambata.
Noile reguli, care incearca sa se apropie de normele europene in materie, au provocat o oarecare deruta in randul producatorilor traditionali, dar si al clientilor. De pilda, cei cativa producatori si macelari care au reusit totusi sa aduca in galantare carnea de miel, inca asteapta cumparatorii, cu toate ca pretul e destul de scazut: 13-15 lei/kg.
In schimb, afacerea pare sa mearga bine acolo unde conditiile le par „mai sigure” cumparatorilor, desi pretul e mai mare: in hipermarketul Carrefour se vinde carcasa de miel la 17,99 lei/kg, iar mielul transat - intre 18,45 si 19,45 lei/ kg. La Orhideea, ultima aprovizionare cu miel a fost facuta sambata, iar pana ieri se vanduse aproape toata carnea, adica in jur de 1.000 de kg.
Oferta slaba in marile orase
SIBIU. Cu doua saptamani inainte de Paste, carnea de miel este o raritate la Sibiu. In hala din piata centrala nu exista deloc miel sau oaie. Magazinele mici din jurul pietei vand carnea de miel cu 15 lei kilogramul, iar cea de oaie cu 9-9,5 lei kilogramul. „Pastele cade devreme anul asta, iar mieii sunt inca mici si nu e rentabil sa-i taie”, explica o vanzatoare.
PIATRA-NEAMT. In pietele din orasele nemtene au aparut de cateva zile miei pentru masa
de Paste. Pretul unui kilogram de carne variaza intre 13 si 15 lei, iar numarul cumparatorilor este redus. Comerciantii spun ca saptamana viitoare pretul va fi de 18-20 de lei pe kilogram.
PLOIESTI. In pietele agroalimentare din Ploiesti nu au aparut inca miei de Paste, insa la stanele din jurul orasului pretul variaza intre 8 si 10 lei pe kilogram in viu, respectiv intre 12 si 14 lei taiat.
TARGU-JIU. Singurul magazin din municipiul Targu-Jiu care comercializeaza, de cateva zile, carne de miel este cel amplasat in Targul Litovoi, de pe Digul Jiului. Pretul unui kilogram de carne se ridica la 15 lei. (Departamentul Corespondenti)
Norme pentru miel european
> Inspectia Sanitar Veterinara: carnea de miel va fi marcata cu o stampila rotunda pe care se regasesc numele tarii, codul judetului, numarul de identificare al medicului
veterinar. Mieii gata sacrificati, vanduti in piete, nu vor mai avea cercelul in ureche, acesta fiind pastrat ca dovada la punctul de sacrificare. Mai departe, mielul va fi insotit de un certificat de sanatate
eliberat de medicul veterinar, pe baza caruia poate fi vandut.
> Protectia Consumatorului: mieii trebuie cumparati numai din spatii special amenajate - piete, hale de carne, targuri - unde sunt acceptati comercianti cu documente ce atesta provenienta animalului. Daca achizitia se face dintr-un loc neautorizat, cea mai simpla masura de identificare a mielului este verificarea dintilor. Daca are canini, inseamna ca e caine.
> Politie: politia comunitara si echipe mixte ale MAI si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare vor face filtre in preajma pietelor si pe traseele pe care sunt transportati mieii de la abatoare catre punctele de comercializare, pentru verificarea actelor de provenienta.
La cumparaturi
Produse
pentru toate buzunarele
Supermarketurile nu s-au pregatit pentru Sarbatorile de Paste doar cu carnea de miel din galantare. Pentru ca cele mai bine vandute produse in aceasta perioada sunt si ouale, cozonacii, jucariile, vinul si decoratiunile traditionale, comerciantii au inceput deja sa-si faca stocuri de astfel de produse. Clientii nu se inghesuie inca sa se aprovizioneze, motiv pentru care rafturile din supermarketuri vor incepe sa se umple cu produse traditionale abia de saptamana viitoare.
Lantul de hipermarketuri Real si-a lansat inca din 15 martie catalogul special de Paste, care cuprinde principalele produse ce vor fi comercializate in aceasta perioada. „In mod normal, in perioda Sarbatorilor volumul vanzarilor inregistreaza cresteri fata de alte perioade ale anului”, spun reprezentantii companiei. Cozonacul cu nuca si cacao costa aici 6,3 lei, iar cel cu rahat 3,3 lei. Ouale din ciocolata sunt pentru toate buzunarele, de la 3 la 7 lei, iar Feteasca Neagra la cinci litri costa 26 de lei. (Adelina Vlad)
Peste 200 de abatoare si puncte sanitare pentru sacrificarea mieilor au fost autorizate temporar, pentru zece zile, pe perioada premergatoare Sarbatorilor Pascale, a declarat luni directorul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram.
Drept urmare, abia ieri au inceput, in singura piata din Bucuresti de unde se vor putea cumpara miei vii (in sectorul 4, la statia de metrou Aparatorii Patriei), lucrarile de amenajare a celor trei tarcuri: cel in care mieii vii sunt expusi spre vanzare, spatiul de taiere si cel de vanzare. Piata de miei vii va fi deschisa sambata.
Noile reguli, care incearca sa se apropie de normele europene in materie, au provocat o oarecare deruta in randul producatorilor traditionali, dar si al clientilor. De pilda, cei cativa producatori si macelari care au reusit totusi sa aduca in galantare carnea de miel, inca asteapta cumparatorii, cu toate ca pretul e destul de scazut: 13-15 lei/kg.
In schimb, afacerea pare sa mearga bine acolo unde conditiile le par „mai sigure” cumparatorilor, desi pretul e mai mare: in hipermarketul Carrefour se vinde carcasa de miel la 17,99 lei/kg, iar mielul transat - intre 18,45 si 19,45 lei/ kg. La Orhideea, ultima aprovizionare cu miel a fost facuta sambata, iar pana ieri se vanduse aproape toata carnea, adica in jur de 1.000 de kg.
Oferta slaba in marile orase
SIBIU. Cu doua saptamani inainte de Paste, carnea de miel este o raritate la Sibiu. In hala din piata centrala nu exista deloc miel sau oaie. Magazinele mici din jurul pietei vand carnea de miel cu 15 lei kilogramul, iar cea de oaie cu 9-9,5 lei kilogramul. „Pastele cade devreme anul asta, iar mieii sunt inca mici si nu e rentabil sa-i taie”, explica o vanzatoare.
PIATRA-NEAMT. In pietele din orasele nemtene au aparut de cateva zile miei pentru masa
de Paste. Pretul unui kilogram de carne variaza intre 13 si 15 lei, iar numarul cumparatorilor este redus. Comerciantii spun ca saptamana viitoare pretul va fi de 18-20 de lei pe kilogram.
PLOIESTI. In pietele agroalimentare din Ploiesti nu au aparut inca miei de Paste, insa la stanele din jurul orasului pretul variaza intre 8 si 10 lei pe kilogram in viu, respectiv intre 12 si 14 lei taiat.
TARGU-JIU. Singurul magazin din municipiul Targu-Jiu care comercializeaza, de cateva zile, carne de miel este cel amplasat in Targul Litovoi, de pe Digul Jiului. Pretul unui kilogram de carne se ridica la 15 lei. (Departamentul Corespondenti)
Norme pentru miel european
> Inspectia Sanitar Veterinara: carnea de miel va fi marcata cu o stampila rotunda pe care se regasesc numele tarii, codul judetului, numarul de identificare al medicului
veterinar. Mieii gata sacrificati, vanduti in piete, nu vor mai avea cercelul in ureche, acesta fiind pastrat ca dovada la punctul de sacrificare. Mai departe, mielul va fi insotit de un certificat de sanatate
eliberat de medicul veterinar, pe baza caruia poate fi vandut.
> Protectia Consumatorului: mieii trebuie cumparati numai din spatii special amenajate - piete, hale de carne, targuri - unde sunt acceptati comercianti cu documente ce atesta provenienta animalului. Daca achizitia se face dintr-un loc neautorizat, cea mai simpla masura de identificare a mielului este verificarea dintilor. Daca are canini, inseamna ca e caine.
> Politie: politia comunitara si echipe mixte ale MAI si Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare vor face filtre in preajma pietelor si pe traseele pe care sunt transportati mieii de la abatoare catre punctele de comercializare, pentru verificarea actelor de provenienta.
La cumparaturi
Produse
pentru toate buzunarele
Supermarketurile nu s-au pregatit pentru Sarbatorile de Paste doar cu carnea de miel din galantare. Pentru ca cele mai bine vandute produse in aceasta perioada sunt si ouale, cozonacii, jucariile, vinul si decoratiunile traditionale, comerciantii au inceput deja sa-si faca stocuri de astfel de produse. Clientii nu se inghesuie inca sa se aprovizioneze, motiv pentru care rafturile din supermarketuri vor incepe sa se umple cu produse traditionale abia de saptamana viitoare.
Lantul de hipermarketuri Real si-a lansat inca din 15 martie catalogul special de Paste, care cuprinde principalele produse ce vor fi comercializate in aceasta perioada. „In mod normal, in perioda Sarbatorilor volumul vanzarilor inregistreaza cresteri fata de alte perioade ale anului”, spun reprezentantii companiei. Cozonacul cu nuca si cacao costa aici 6,3 lei, iar cel cu rahat 3,3 lei. Ouale din ciocolata sunt pentru toate buzunarele, de la 3 la 7 lei, iar Feteasca Neagra la cinci litri costa 26 de lei. (Adelina Vlad)
Taxa verde scumpeste calculatorul
retul echipamentelor IT va creste, cel mai probabil din luna mai, cu 7 lei, suma reprezentand "taxa verde" pe care comerciantii o vor aplica acestor produse
pentru asigurarea fondurilor de colectare si reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a declarat Ioan Gherhes, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
Potrivit legislatiei, se instituie aceasta "taxa verde", ce se aplica tuturor echipamentelor electrice si electronice, fiind stipulata separat fata de pretul de comercializare. Sumele stranse din taxa sunt utilizate pentru colectarea si reciclarea deseurilor rezultate din astfel de echipamente. Tinta de colectare este de 3 kg/loc/an de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), in 2007, pentru ca in 2008 sa creasca la 4 kg/loc/an. Responsabilitatea colectarii DEEE si a organizarii sistemului revine producatorilor si importatorilor care pun pe piata echipamente electrice si electronice. In aceste conditii, s-au creat trei organizatii care sa preia aceste responsabilitati de la producatori si importatori: Eco Tic, pentru produse ITC, Ceced Romania, pentru produse albe si maro (electrocasnice), si Recolamp, pentru echipamente de iluminat. "Pana acum, numai Eco Tic a depus dosarul de licentiere la Ministerul Mediului, astfel ca este singura organizatie care poate introduce taxa verde, dupa acordarea licentei", a spus Gherhes. El a precizat ca, in urmatoarele doua luni, responsabilitatile de colectare si reciclare vor fi stabilite cu exactitate.
pentru asigurarea fondurilor de colectare si reciclare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, a declarat Ioan Gherhes, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
Potrivit legislatiei, se instituie aceasta "taxa verde", ce se aplica tuturor echipamentelor electrice si electronice, fiind stipulata separat fata de pretul de comercializare. Sumele stranse din taxa sunt utilizate pentru colectarea si reciclarea deseurilor rezultate din astfel de echipamente. Tinta de colectare este de 3 kg/loc/an de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE), in 2007, pentru ca in 2008 sa creasca la 4 kg/loc/an. Responsabilitatea colectarii DEEE si a organizarii sistemului revine producatorilor si importatorilor care pun pe piata echipamente electrice si electronice. In aceste conditii, s-au creat trei organizatii care sa preia aceste responsabilitati de la producatori si importatori: Eco Tic, pentru produse ITC, Ceced Romania, pentru produse albe si maro (electrocasnice), si Recolamp, pentru echipamente de iluminat. "Pana acum, numai Eco Tic a depus dosarul de licentiere la Ministerul Mediului, astfel ca este singura organizatie care poate introduce taxa verde, dupa acordarea licentei", a spus Gherhes. El a precizat ca, in urmatoarele doua luni, responsabilitatile de colectare si reciclare vor fi stabilite cu exactitate.
Licitaţia pentru vânzarea societăţii Perfuzon a eşuat din nou
O nouă licitaţie de vânzare a companiei Perfuzon, aflată în proces de insolvabilitate, ce a avut loc la 23 martie 2005 la Chişinău, a eşuat din lipsă de cereri, au comunicat pentru BASA-press reprezentanţi ai companiei. Perfuzon a fost scoasă la vânzare în complex unic la un preţ de 11 mln de euro.
"Comitetul creditorilor va stabili o nouă dată pentru licitaţie şi, probabil, preţul va fi redus", au adăugat sursele citate.
Perfuzon este licitată deja de mai mulţi ani, însă, toate încercările de a vinde societatea, inclusiv în cadrul unor negocieri directe sau licitaţii, au eşuat.
Întreprinderea mixtă moldo-germană Perfuzon a fost deschisă la 17 martie 1998, cu o capacitate de 6,5 mln de flacoane injectabile de soluţie pentru perfuzie pe an. După ce a produs
un lot de medicamente
în anul 1998, Perfuzon şi-a stopat activitatea, iar în anul 2000 a fost iniţiată procedura de faliment a întreprinderii, datoriile căreia faţă de stat se ridică la peste 10 mln USD.
"Comitetul creditorilor va stabili o nouă dată pentru licitaţie şi, probabil, preţul va fi redus", au adăugat sursele citate.
Perfuzon este licitată deja de mai mulţi ani, însă, toate încercările de a vinde societatea, inclusiv în cadrul unor negocieri directe sau licitaţii, au eşuat.
Întreprinderea mixtă moldo-germană Perfuzon a fost deschisă la 17 martie 1998, cu o capacitate de 6,5 mln de flacoane injectabile de soluţie pentru perfuzie pe an. După ce a produs
un lot de medicamente
în anul 1998, Perfuzon şi-a stopat activitatea, iar în anul 2000 a fost iniţiată procedura de faliment a întreprinderii, datoriile căreia faţă de stat se ridică la peste 10 mln USD.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
