marți, 8 septembrie 2009

Sansele Romaniei - mai mari decat oricand

Cand, cu mai bine de jumatate de secol in urma, lua fiinta NATO, s-a spus ca scopul crearii acestei aliante este "sa-i mentina pe rusi in afara Europei, pe americani inlauntrul ei, iar pe nemti la pamant". Astazi, cand ministrii de externe ai celor 19 tari membre ale aliantei se intrunesc, timp de doua zile, la Reykjavik, capitala Islandei, pentru traditionala reuniune de primavara, formula a incetat de mult sa aiba orice relevanta. Terorismul, si nu Rusia constituie acum, dupa evenimentele din 11 septembrie, amenintarea principala, NATO nemaistiind ce concesii sa faca Moscovei pentru a o implica cat mai mult in lupta impotriva acestei amenintari; americanii sunt nemultumiti de efortul european in aceasta directie; iar de Germania nu se mai teme nimeni. Adaptarea aliantei la conditiile cu totul schimbate, inclusiv o noua extindere, care sa largeasca si consolideze cat mai mult frontul antiterorist, constituie, in prezent, principala preocupare a Americii, ca pilonul de baza al NATO, si agenda reuniunii de la Reykjavik reflecta firesc aceasta preocupare. Pentru Romania este un moment extrem de favorabil de a-si valorifica atuurile geostrategice si militare care o indreptatesc sa fie primita in noul val al extinderii, dupa ce a ratat primul val, fiind atunci socotita, in primul rand de Washington, insuficient pregatita. Acum, dimpotriva, dupa cum comenteaza corespondentul France Presse in capitala americana, SUA vor pleda pentru o extindere cat mai ampla. "Suntem in favoarea unei extinderi robuste. Intre zero si noua candidati care sa fie admisi, inclinam spre un numar cat mai ridicat. Conditiile in acest sens sunt mai prielnice decat oricand", a declarat corespondentului o inalta oficialitate americana, adaugand: "La Reykjavik, mesajul adresat candidatilor de secretarul de stat Colin Powell va fi: Ati facut o treaba buna, dar mai sunt lucruri de facut". Mai mult decat atat, cotidianul islandez MORGUNBLADID publica un interviu cu seful diplomatiei americane, in care acesta avanseaza o lista a favoritelor, nominalizand si Romania, ceea ce nu poate fi decat imbucurator. Nu este mai putin adevarat ca va mai trebui sa asteptam anuntul final, nu chiar pana in noiembrie, cand va avea loc summit-ul de la Praga, dar - potrivit Departamentului de Stat american, a carui opinie e redata de acelasi corespondent amintit mai sus - pana in septembrie, cand vor avea loc alegeri in Slovacia. Selectia definitiva atunci va fi facuta, in functie de rezultatul acestor alegeri, deoarece Slovacia va fi mai mult ca sigur exclusa daca invingator va iesi Vladimir Meciar, socotit ultranationalist. Evident, aceasta nu priveste Romania, care ramane categoric in carti, indiferent daca extinderea se va face in sase (tarile baltice, Slovenia, Romania si Bulgaria) sau in sapte, adica si Slovacia, cum se preconizeaza acum (Albania si Macedonia ramanand pentru valul urmator, ca si Croatia, al carei statut de candidat va fi recunoscut oficial la Reykjavik). Conditii de indeplinit, inaintea ultimului hopCandidatii ramasi in cursa nu se pot considera, insa, de pe acum gata admisi, ci vor mai avea de facut un serios efort inainte de hopul final. In speta, candidatii trebuie sa prezinte "un profil democratic ireprosabil", in vreme ce fortele lor armate trebuie sa fie gata sa indeplineasca misiuni moderne de mentinere a pacii, ca in Balcani, sau de sprijinire a operatiunilor antiteroriste, ca in Afganistan. Alte conditii avute in vedere de Washington si evocate de France Presse sunt "maximum de garantii asupra soliditatii noilor institutii ale acestor tari, asigurarea libertatilor publice si a drepturilor minoritatilor, reglementarea problemelor legate de holocaust (plata de reparatii, restituirea bunurilor evreiesti spoliate etc.)". Washingtonul "pune in special accentul pe lupta contra coruptiei", aspect detectat in majoritatea statelor candidate. "Nu ne asteptam ca aceste tari sa fie perfecte - nici membrii actuali ai NATO nu sunt - dar dorim ca ele sa faca progrese", au tinut - din fericire! - sa precizeze surse ale Departamentului de Stat. In fine, americanii doresc ca tarile candidate sa-si mentina cheltuielile militare la nivelul de 2 la suta din PIB si sa accentueze eforturile de modernizare a structurilor si echipamentelor militare mostenite din epoca sovietica. Simpla parcurgere a acestei liste de conditii enumerate de AFP dovedeste ca Romania se afla pe drumul cel bun, ca ea face parte, inclusiv prin contingentul de 475 militari trimisi in Afganistan, din tarile care se comporta, de pe acum, ca aliati de facto. INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE avanseaza si varianta unei perioade de proba, de 2-3 ani, cu eventualitatea unei prelungiri, pana la definitivarea statutului de membru cu drepturi depline. Chiar daca isi pastreaza anumite rezerve, Moscova nu se mai impotriveste acum noii extinderi, la Reykjavik urmand a fi finalizate documentele de constituire a noului Consiliu NATO-Rusia, care va deveni operational luna viitoare, cand Bush, Putin si Tony Blair se vor intalni cu prilejul summit-ului de la Roma. Consiliul va garanta Rusiei un rol egal cu cei 19 membri ai aliantei in probleme cum ar fi combaterea terorismului ori limitarea armelor de distrugere in masa. Sau, cum a declarat sec secretarul general al Aliantei, George Robertson, inaintea reuniunii din Islanda: "Dupa 60 de ani de divergente intre Rusia si Occident, avem acum un dusman comun, ceea ce a dus la o cooperare stransa la cel mai inalt nivel". Formula de odinioara in baza careia a luat nastere NATO a disparut definitiv.