Curat legal, dar neconstitutional!

Multe sunt cuvintele din Constitutie, putine sunt interpretate in literele lor. In Constitutie scrie ca CSM este garantul independentei Justitiei, in realitate, lucrurile nu stau chiar asa. Cum poate asigura acest for independenta justitiei cand procurorul general al Romaniei, procurorul-sef al anticoruptiei si cel al investigarii crimei organizate, adjunctii lor si procurorii-sefi de sectii sunt numiti de politic, iar avizul CSM este doar consultativ? Seful statului face ce vrea. Ori cu aviz CSM, ori fara, DNA, DIICOT si Parchetul
General vor avea sefii pe care-i vrea presedintele. Politicul este suprem peste “superiorul” CSM. Constitutia spune ca CSM este cel care propune numirea in functie a procurorilor si judecatorilor, cu exceptia stagiarilor. In realitate, multi dintre procurori au nevoie de numirea facuta de presedinte, cu toate ca presedintele numeste, conform legii, magistratii doar la intrarea lor in magistratura. Cine a sporit, peste Constitutie, atributiile presedintelui? Legea 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor. Modificarile la pachet cu cele ale Legilor 304 si 317, intrate in vigoare prin asumarea hei-rupista a raspunderii guvernamentale in timpul mandatului de la Justitie al Monicai Macovei, stipuleaza ca si procurorii-sefi de sectii ai DNA si DIICOT sunt numiti de presedintele Romaniei. Altfel spus, la ora actuala, acestia ocupa functiile dupa ce au fost numiti legal
de catre presedintele Romaniei, dar nu si constitutional. E un joc periculos care ar putea atrage, intr-o zi, nulitatea actelor facute de ei. Constitutia arata ca CSM e singura institutie responsabila de cariera magistratilor. Asta inseamna numire, promovare, transfer, sanctionare. Numirea poate fi, in acelasi timp, si o promovare, dar iata ca la unii procurori nu e facuta de CSM. Deci, nu CSM se ocupa exclusiv de cariera magistratilor, ci si presedintele Romaniei, sub puterea caruia se afla marile scaune din procuratura. De fapt, asta e miza. Concluzia: nu cred ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de-a valma sau de-a Boc pot redresa sistemul judiciar, ci corelarea legilor organice cu legea fundamentala. Pana atunci, lipsa de respect a politicienilor fata de Constitutie genereaza lipsa de respect a cetatenilor fata de autoritati.