sâmbătă, 21 februarie 2009

Presedintele chinez s-a dus acasa la Putin sa ceara petrol si gaze

Presedintele chinez, Hu Jintao, a apreciat ca este timpul
sa intoarca vizita pe care liderul rus Vladimir Putin i-a facut-o la Beijing in urma cu un an. Oficial, Jintao va inaugura Anul Chinei in Rusia in cursul vizitei sale de trei zile. Dincolo de acest aspect, vizita este una cu o componenta aproape exclusiv economica. In special energetica, pentru ca gigantul asiatic este cel de-al doilea consumator de petrol din lume, aflat mereu in cautarea unor resurse stabile, iar Rusia este cel de-al doilea exportator de titei. Numai anul trecut, Rusia a exportat 15 milioane de tone de petrol catre uriasul sau vecin.

Acesta este si motivul pentru care schimburile economice dintre cele doua au atins un nivel greu de imaginat in urma cu cativa ani - aproape 33,4 de miliarde de dolari, potrivit RIA Novosti. Balanta este oarecum dezechilibrata - in favoarea Chinei, ale carei exporturi in Rusia sunt de trei ori mai mari decat cele ruso-chineze (totusi cu mult inferioare schimburilor chineze cu SUA, Japonia sau Coreea de Sud). Cei mai multi bani ce provin din schimburile comerciale vin, fireste, din domeniul energetic si cel al armamentului. Petrolul este asigurat Chinei cat timp aceasta face, la randul ei, anumite concesii Kremlinului. Mai exact, sa cumpere armament si tehnologie militara ruseasca - cercetarile militare ale Rusiei mananca inca buna parte din bugetul de stat, insa armata rusa continua sa duca lipsa unor dotari performante. China, pe de alta parte, are un buget militar urias si este dispusa sa dea banii pe tehnologia rusa - sau pe cea de acum 5-6 ani (pentru ca, potrivit unei cutume internationale, statele nu vand chiar tehnologia de ultima ora, ci pe cea putin "invechita"). In fapt, China a devenit prima consumatoare a industriei de aparare rusesti, cumparand anual avioane, rachete, submarine si distrugatoare in valoare de miliarde de dolari. China are nevoie insa de siguranta pentru a-si asigura cresterea economica, drept care isi doreste un "drum
al petrolului" direct catre teritoriul sau (in prezent, cea mai mare parte din petrolul rusesc ce pleaca in directia Chinei ajunge acolo pe cale ferata). Mai exact, de mai multi ani, China pledeaza pentru constructia unui oleoduct cu o capacitate mai mare de transport al resursei energetice (de 1,6 milioane de barili pe zi). Japonia, un alt consumator de prima marime, este insa si ea interesata de exact acelasi oleoduct. Federatia Rusa pare la acest moment sa favorizeze China. China ar vrea insa si gaze
naturale, cu atat mai mult, cu cat liderul de la Kremlin amenintase Europa ca Rusia poate trimite gazele naturale
si spre Asia. Ratiunile nu mai sunt unele de natura ideologica, asa cum se intampla in timpul Razboiului Rece, ci unele extrem de pragmatice. Este adevarat insa, le spunea Hu Jintao jurnalistilor rusi, ca "intai, trebuie sa consolidam increderea politica si sa continuam sa sprijinim aspectele-cheie de interes pentru cele doua state". Increderea dintre cele doua puteri cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU este oricum destul de avansata - de la organizarea periodica a exercitiilor militare comune, pana la punerea de acord pe tema dosarului nuclear al Iranului. Evident, buna intelegere dintre cei doi lideri regionali (ambii membri ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai) poate avea si efecte colaterale. Unul ar fi ca piata ruseasca a fost invadata de haine, jucarii si electronice ieftine chinezesti, aceleasi probabil pe care Uniunea Europeana nu le mai doreste. Un altul ar fi ca zonele depopulate ale Rusiei (care infrunta cel mai grav declin al populatiei din toata Europa) au inceput sa fie populate de chinezi. Zeci de mii de chinezi traiesc in zona estica, siberiana a Rusiei, unde cumpara vechi fabrici rusesti si le pun pe picioare ori isi deschid propriile afaceri. Acestea sunt insa "detalii" care nu vor afecta impulsul politic pe care Vladimir Putin si Hu Jintao il planuiesc pentru cooperarea economica dintre cele doua state.