„Poveşti” sau… porcării cu măşti?

Ce este NIT: televiziune prezidenţială sau cloacă prezidenţială?


Nişte actori de rutină, necitiţi, inculţi, infantili în teatru şi lipsiţi de etică profesională s-au supus unui ordin de sus, şi-au pus măşti pe feţe şi s-au lansat în răspândirea atacurilor la persoană, într-un limbaj de duzină, idealizând un singur nume - Voronin.


Aşa credeam despre tipii implicaţi în proiectul „Poveşti cu măşti” de la postul de televiziune NIT până când am aflat cine, de fapt, se ascunde după măşti, cine îl înalţă pe Voronin la rang de înger, iar pe Chirtoacă ni-l prezintă dement, pe Ghimpu - beţiv, pe Filat - traficant de droguri, pe Urecheanu - mizerabil, iar pe Roşca şi Diacov- băieţi cuminţi. Şocant, dar adevărat: porcăria „poveştilor” e regizată de Nicu Prescură, actor la Teatrul „Licurici”, şi prezentată de alţi colegi de-ai săi, păpuşari, precum şi de artişti de la „Ginta Latină”. Or, cei care dimineaţa le arată copiilor noştri scene frumoase, seara îi iniţiază în cel mai murdar vocabular şi îi învaţă tot felul de prostii.

I. Mitreanu:

„Să mor de foame, că nu mă duc”

Petru Peru şi Andrei Madan de la „Licurici”, Vitalie Jacotă şi Galina Popescu (soţia regretatului artist Ion Popescu) de la „Ginta Latină”, precum şi actorul Vasile Scurtu, fost combatant pe Nistru - aceasta a fost echipa de la „Poveşti cu măşti” până în ianuarie 2008.

Anterior, în toamnă, Prescură le-a propus mai multor artişti să facă o emisiune umoristică, cu măşti, după exemplul „Ęóęëű” de la televiziunea rusească NTV. Printre invitaţi se numără şi actorii Adrian Graur de la „Licurici”, şi Igor Mitreanu de la „Satiricus”, care, însă, au refuzat să se „mascheze”. Mitreanu îşi aminteşte că a fost sunat de Prescură, care i-a propus să lucreze cu el. „După ce am privit emisiunea, mi-am zis: „Ce rahat! Să mor de foame, că nu mă duc”. Graur a fost de aceeaşi părere. Mă doare faptul că acolo e Galina Popescu, cumătra mea. De s-ar scula Ionică şi-ar vedea-o, ar muri înapoi…”.

V. Scurtu:

„Ruşii de la NIT râdeau de noi”

La începutul lui 2008, după ce s-au convins că emisiunea urmăreşte interese politice, că limbajul indecent şi vulgaritatea sunt aici o normă acceptată, Madan, Jacotă şi Scurtu au ieşit din joc. Toţi trei au plecat în aceeaşi zi, chiar dacă Prescură le sugera că onorariul de 250 de lei pentru o emisiune ar putea să crească. „Acolo, contează numai Voronin şi toţi trăiesc pentru el. Numele autorilor textelor şi al măştilor sunt ţinute în mare taină chiar şi pentru actori. Totul se făcea extrem de operativ: primeam textele cu 20 de minute până la filmare, ca să nu reuşim să le schimbăm, fiindcă erau pline de prostii. Oricum, de fiecare dată, interveneam în text. Eu am luptat în Transnistria pentru neamul meu, iar aici neamul îmi era ponegrit. De aceea schimbam cum puteam textul şi citeam, cu scârţ în inimă, mai ales când vedeam cum se bucurau şi râdeau de noi ruşii de la NIT”, ne spune Vasile Scurtu, care a purtat măştile lui Voronin, Diacov şi a lui moş Ion.

A. Madan: „Întotdeauna mă îmbătam”

La rândul său, Andrei Madan, care „l-a jucat” mai mult pe Mihai Ghimpu, susţine că întotdeauna, înainte de a veni la „măşti”, se îmbăta. „Îmi era ruşine de ce făceam şi nu puteam rosti asemenea cuvinte treaz. La început, filmările se făceau pe viu, dar pe urmă - fiindcă toţi redactam textele -, au decis să înregistreze textul şi apoi imaginea. Odată trebuia să zic: „Cine sunt românii pentru Europa?”, dar n-am putut să nu adaug măcar cuvântul: „deocamdată”. Venind aici, am crezut că-i glumă, dar am văzut că-i pornografie şi pederastie acceptate oficial”, afirmă Madan.

„De ce vorbiţi aşa frumos?”

Potrivit artiştilor, textele - absolut agramate - erau aduse în studio de o persoană anume sau ei le luau de pe masa secretarei din anticamera lui Sergiu Batog, directorul NIT. Condiţia principală care li se punea era să se exprime „cât mai ţărăneşte”. „La început, vorbeam frumos, româneşte, când nu făceam rolul lui Voronin, dar ni se spunea că o cerinţă a autorului e să vorbim cât mai urât posibil. „De ce vorbiţi aşa frumos?”, ne certau. Nici limba nu ni se dădea să-i jucăm, cu un vocabular de mahala, pe nişte politicieni inteligenţi. Dintre personaje, numai Voronin e văcar, dar pe noi ne impuneau să-i facem văcari pe toţi, ca să nu se observe că Voronin e cel mai prost. Ne-am înţeles să ne ascundem de lume, fiindcă ne era ruşine de noi”, îşi amintesc actorii.

N. Prescură:

„N-am nicio părere…”

Într-adevăr, teama sau ruşinea predomină printre cei rămaşi - ei susţin că nici n-au auzit despre „Poveşti cu măşti”. Chiar şi regizorul Nicu Prescură şi-a negat orice atribuţie cu „măştile”, dar ne-a sfătuit să ne adresăm la NIT. Întrebat ce părere are despre respectiva emisiune şi dacă aceasta îi face cinste unui actor, Prescură s-a supărat: „Nu fac niciun comentariu. Nu cred nimic şi n-am nicio părere. Nu privesc emisiunea, pentru că nu mă interesează”. Şi a închis telefonul.

Petru Peru, purtătorul măştii lui Chirtoacă, ne-a răspuns: „Prima dată aud, n-am ştiut că este aşa emisiune. Nu vreau să vă răspund la nicio întrebare”. Galina Popescu, cea care o face pe baba Maria, ne-a spus că află de la noi despre „Poveşti cu măşti”, însă nu-i condamnă pe actorii care joacă acolo, pentru că „trebuie cumva să supravieţuiască şi ei”.

T. Jucov:

„Prostia ceea are

şi regizor?!”

„Actorii cu măşti” lucrează la NIT în taină şi de şefii teatrelor unde sunt angajaţi. Potrivit lui Titus Jucov, directorul de la „Licurici”, „lumea râde de neprofesionalismul şi idioţenia acestei emisiuni. Mă îndoiesc că-s implicaţi acolo actorii mei, dar nu pun mâna în foc. Dacă lucrează acolo şi se ascund, înseamnă că s-au vândut diavolului în secret şi e ruşinos”. Aflând că regizorul „măştilor” e actor de-al său, Jucov a rămas uluit: „ Prostia ceea are şi regizor?! Acolo nu-i artă, nici satiră, nici grotesc. Este antiartă, iar ăştia nu-s actori, ci nişte momâi cărora le-au pus ceva pe cap şi dau din mâini. Nu ştiu nici cine poate să scrie asemenea texte idioate, tâmpite, cretinizate. Dacă aş afla că în trupa mea există vreun câine rătăcit, aş anunţa tot colectivul de neprofesionalismul acestuia”. Şi Tudor Ţărnă, directorul de la „Ginta Latină”, a rămas perplex: „Mi-a căzut inima în stomac
, aflând că sunt şi de-ai mei. Eu doar credeam în ei…”.

În locul lui Madan, Jacotă şi Surdu se presupune că au venit studenţi de la Arte, ale căror nume nu au importanţă. Alte surse ne-au spus că printre novici e şi Simion Luca, operator la „Moldova 1”. Luca neagă acest lucru, însă a ţinut să ne convingă că o voce din „poveşti” seamănă cu a lui din cauză că sunetele din emisiune se amplifică. Totodată, foştii actori ai lui Prescură ne-au spus că amplificarea vocilor s-a încercat, dar s-a renunţat la ea.

V. Frumusachi:

„Eu nu privesc

aşa ceva”

Potrivit juristului Vlad Gribincea, „Poveşti cu măşti” poate trezi discuţii din cauza răspândirii informaţiilor false şi a concluziilor care nu se bazează pe fapte. „Jurnaliştii sunt obligaţi să acţioneze cu bună-credinţă, dar autorii acestei emisiuni abuzează prin atacuri la moralitate. De aceea, orice acţiune în judecată din partea persoanelor vizate în emisiune ar putea fi uşor câştigată. Respectarea normelor morale şi deontologice de către o instituţie a audiovizualului trebuie supravegheată de CCA, iar, în cazuri excepţionale, intervine procurorul”, consideră juristul. În plus
, „măştile” reprezintă o gravă încălcare a legislaţiei lingvistice.

Pentru CCA şi Procuratură, problema „măştilor” nici nu există, chiar dacă şi procurorii, şi experţii audiovizualului au copii, care se intoxică de injuriile „mascaţilor”. Bunăoară, sâmbăta trecută, masca lui Diacov spune despre Serebrian: Pedicu cela de Serebrian o dat interviu. Iar o spus că vre unirea cu România, nu io nato-n măsa de colega po partii. Kakova huia ne-o venit în partii şi-mi cântă din nato? Mă sună lumea de prin sate şi mă întreabă: mult o să-l mai răbdăm pe izvranşcenţu ista. Întrebat care e poziţia CCA asupra emisiunii, Valeriu Frumusachi, vicepreşedintele Consiliului, ne-a spus că nu ştie, dar că, în viitorul apropiat, probabil, CCA va discuta această problemă, pentru că a fost sesizat şi de către telespectatori. „Eu nu privesc aşa ceva, că e mai prejos de conceptul meu despre televiziune”, susţine Frumusachi. Deşi, din câte ştim noi, membrii CCA sunt remuneraţi din bani
publici ca să monitorizeze - şi, dacă e cazul, să sancţioneze - tot ce difuzează posturile de radio şi TV din RM.

V. Gurbulea: „Nu pot să mă expun”

Mai mult, unele declaraţii ale măştii lui Voronin aţâţă vrajba naţională şi inter-rasială, ceea ce necesită intervenţia Procuraturii. De pildă, „Voronin din mască” îi numeşte pe români: pidosnişi şi puturoşii din Palatul Cotroceni. Solicitat de noi, procurorul general, Valeriu Gurbulea, ne-a spus că nu a privit niciodată emisiunea, nu a avut vreo reacţie oficială din partea cuiva şi nu poate să se expună.

N-am putut să aflăm nici noi cine e autorul textelor de la „măşti”. Un lucru e sigur: acest om nu poate scrie, nici vorbi - nicio persoană cu o cultură elementară nu şi-ar permite să degradeze moral şi intelectual până la nivelul de porcină. Sursele noastre ne-au sugerat că autorul ar putea fi Sergiu Batog. La NIT, însă, la toate telefoanele ni s-a spus că nu se ştie cine e responsabil de „Poveşti cu măşti”, iar Batog „se află în şedinţă” în regim non-stop.

E adevărat că toate televiziunile de pe lume au emisiuni cu măşti, dar acolo telespectatorul savurează măştile, iar pentru actori e o mândrie să joace. De aceea, nimănui nu-i este frică să-şi afişeze numele. La noi, însă, sărmanilor actori li s-au pus măştile prin aceleaşi metode de manipulare şi minciună voroninistă, fiind ademeniţi de echipa lui Batog să facă o emisiune de „zile mari”, pentru ca astăzi să se înglodeze într-o mizerie din care nu mai pot ieşi. Şi toate astea - pentru 1000 de lei pe lună… Oare cum vede Voronin viitorul acestor tineri artişti?