România doreşte un scut antirachetă complementar

România are la rândul ei propriile planuri în privinţa rezultatelor reuniunii NATO.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat la BBC că România va pleda pentru ajungerea la un acord legat de nevoia instalării unui scut antirachetă complementar celui pe care Statele Unite intenţionează să îl amplaseze în Polonia şi Republica Cehă. Motivul: România doreşte ca NATO să îi asigure o securitate egală cu cea a altor state membre, iar scutul Statelor Unite nu e suficient

"Iniţiativa SUA de a amplasa sisteme antirachetă în Polonia şi în Cehia are efectul de a asigura într-o proporţie de aproape 80% teritoriile tuturor ţărilor membre ale NATO împotriva unui atac cu rachete”.

“Între cei 20% care nu se regăsesc în raza de acţiune a sistemului se află mai multe state din sudul Alianţei Nord-Atlantice printre care, evident, şi România, Bulgaria, Turcia, Grecia şi cam astea sunt cele care nu sunt acoperite”.

“În opinia noastră, principiul solidarităţii ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi principiul indivizibilităţii securităţii impun ca la nivelul NATO să completăm această iniţiativă a SUA printr-un sistem care să permită acoperirea integrală a teritoriilor tuturor ţărilor din Alianţă Nord-Atlantică", spune la BBC ministrul Apărării Teodor Meleşcanu.

Ascultaţi interviul cu Teodor Meleşcanu

Agenda summitului

Programul summitului NATO va fi ţinut secret până în ultimele minute. Agenda însă nu mai este o necunoscută.

În principal se ştie că se vor discuta extinderea NATO şi situaţia din Afganistan.

Dacă în cazul Afganistanului se conturează un consens privind adoptarea unei strategii de dezvoltare a ţării - care ar putea include şi trimiterea de noi trupe - în cazul extinderii deciziile vor fi mai delicate.

Dacă în cazul aderării Albaniei şi Croaţiei cărţile par să fie deja făcute, în cazul Macedoniei Grecia avertizează cu vetoul.


Pe de-o parte, noi suntem conştienţi (...) că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii

Adrian Cioroianu

Dar cel mai delicat subiect e de departe cel legat de invitarea Ucrainei şi Georgiei în anticamera NATO.

Dacă la Bucureşti cele două state din fosta URSS vor primi foaia de parcurs sau Planul de Preaderare, Rusia nu va rămâne nepăsătoare.

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a avertizat azi din nou că "ar fi nevoie nu de o extindere mecanică pe care am moştenit-o din epoca Războiului Rece, ci să ne unim eforturile".

Mai mult, Serghei Lavrov a spus că în cazul în care Georgia ar vrea să obţină sprijin NATO pentru a soluţionarea prin forţă a conflictelor îngheţate din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia, "e un joc periculos", "cu focul".

Declaraţia vine după ce şi Duma rusă a propus guvernului să ia în calcul recunoaşterea independenţei celor două regiuni georgiene.

Comentând la BBC subiectul, ministrul de externe român, Adrian Cioroianu, a lăsat să se înţeleagă că NATO nu poate juca după cum dictează Moscova în acest subiect.

“Preşedintele desemnat al Rusiei, Medvedev, a spus că a include Georgia şi Ucraina pe harta Membership Action Plan ar fi îndreptată împotriva intereselor de securitate ale Rusiei”.

“Pe de-o parte, noi suntem conştienţi – ca toţi aliaţii noştri – că trebuie să existe un dialog şi o bună cooperare între NATO şi Rusia, dar această bună cooperare nu trebuie făcută în dauna politicilor NATO, inclusiv în privinţa lărgirii”, a spus la BBC Adrian Cioroianu.

Dacă preşedintele american George Bush a declarat din nou joi, la televiziunea publică din România, că susţine perspectiva aderării Ucrainei şi Georgiei, nu toate ţările membre NATO sunt de acord.

Franţa are rezerve, Germania spune că relaţiile cu Rusia nu trebuie slăbite -
Rusia care în plus
mai are o armă: gazul rusesc de care depind nu doar Georgia şi Ucraina, dar şi ţările Uniunii Europene.

Moscova nu a ezitat, de această dată în cazul Ucrainei, să vorbească şi de uzul armelor.

Întrebat de posibila aderare a acestei ţări la NATO, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin a declarat că "este infricoşător chiar şi să mă gândesc că Rusia, în replică la o posibilă desfăşurare a scutului antirachetă în Ucraina ar trebui să îşi îndrepte rachetele de ofensivă spre Ucraina".

Scutul antirachetă


Rachetă
Scutul antirachetă va fi un subiect pe agenda summitului

Scutul antirachetă, cel al Statelor Unite în Cehia şi Polonia, dar şi cel al NATO în zona Mării Negre, este un alt posibil subiect pe agenda summitului de la Bucureşti.

Acesta va începe miercuri, doi aprilie, cu un dineu de lucru şi va fi precedat de întrevederile preşedintelui George Bush cu omologul său român Traian Băsescu la Constanţa, şi cu secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer.

Deciziile cu privire la extinderea NATO se vor lua pe trei aprilie, când este programată şi reuniunea cu cele 23 de state partenere NATO şi discuţia privind situaţia din Afganistan.

Vineri, în ultima zi a summitului, e programată reuniunea NATO-Ucraina şi NATO-Rusia.

Surse oficiale de la Kremlin au declarat la BBC Moscova că prezenţa lui Vladimir Putin la summit este mai mult decât sigură.